Telecomunicatiile si companiile de stat - Marii absenti de la Bursa

Telecomunicatiile si companiile de stat - Marii absenti de la BursaCu siguranta, sunt companii in Romania, private sau de stat, care listate la bursa ar aduce un plus de capitalizare, lichiditate si imagine.

Controversatul Fond Proprietatea se afla pe lista emitentilor doriti, urmat de companiile din ministerul Transporturilor si telecomunicatiile, care prind din ce in ce mai mult teren in mediul de business.

Adi Lupsan (foto), director adjunct la Intercapital Invest, crede ca sectorul de telecomunicatii lipseste cu desavarsire de la BVB. „Desi se vehicula prin piata cel putin pana acum cativa ani listarea Romtelecom, subiectul a fost „uitat” de autoritati. Daca ne uitam catre sectorul petrolier avem la tranzactionare Petrom, dar din pacate free-float-ul este unul mult prea mic pentru a atrage atentia marilor jucatori mondiali. Nu avem la cota nicio companie de IT, iar sectorul de utilitati este reprezentat mult prea modest (doar Transelectrica si Transgaz, ambele cu free-float-uri mici)”, declara Lupsan.

Desi in perioadele de glorie de la BVB s-au castigat bani frumosi si fara acesti emitenti, investitorii preferand sa invarta SIF-urile, vremurile s-au schimbat, cererile au crescut. Mai mult, criza indeparteaza notiunea de listare, cel putin in viitorul apropiat.

„Nu cred ca ne vom mai intalni curand cu o piata de capital care sa permita lansarea cu usurinta a unor IPO-uri noi. In contextul crizei actuale, chiar daca ar exista un interes ridicat din partea brokerilor de a aduce noi companii de bursa, sansele de a obtine preturi atractive pentru emitenti sunt foarte reduse”, spune Lupsan.

Silviu Enache, manager KD Capital Management, semnaleaza lipsa acuta pe piata de capital a sectorului IT&C, absenta telecomului si a providerilor de Internet. Nici industria de marketing si publicitate, energia verde, retailul si FMCG-ul nu sunt foarte bine reprezentate la Bursa.

Capitalizarea BVB in PIB Printre cele mai mici cifre din regiune

Fondul Proprietatea, Banca Comerciala Romana, Romtelecom, Nuclearelectrica, Romgaz, Hidroelectrica sau Aeroportul Henri Coanda sunt companii care, daca s-ar lista, ar spori o data sau chiar de doua ori capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti, crede Andreea Gheorghe, director departament analiza la Intercapital Invest.

„Ca procent in PIB, capitalizarea BVB este aproape cea mai mica printre tarile europene, doar Slovacia si Letonia prezentand din acest punct de vedere valori mai mici. O listare a acestor companii ar spori in primul rand vizibilitatea bursei romanesti in randul investitorilor internationali de calibru, iar acest lucru ar putea declansa un interes in crestere pentru listari din partea companiilor private”, explica Andreea Gheorghe.

Teoretic, prin listare, o companie urmareste finantare ieftina si notorietate, dar succesul garantat se obtine pe o piata dezvoltata.

In acelasi timp, gradul de dezvoltare a pietei depinde de mai multe aspecte precum capitalizarea, valoarea medie zilnica tranzactionata, numarul de emitenti listati, numarul de instrumente financiare disponibile si lichiditatea lor.

„Intotdeauna noile oferte publice initiale de actiuni au avut un efect benefic asupra pietei de capital, mai ales daca acestea au avut loc in perioade de expansiune economica”, sustine Gheorghe.

Raport capitalizare bursa/ PIB




Sursa: Intercapital Invest


Cum ar fi aratat bursa cu acesti emitenti?

Cum ar fi aratat bursa cu acesti emitenti?Un mic exercitiu de imaginatie ne indica faptul ca, daca pe perioada acestei crize, bursa ar fi avut mai multi emitenti de calibru, probabil ca dimensiunea scaderilor ar fi fost mai mica, valoarea tranzactionata mai mare si, implicit, investitorii de portofoliu mai activi in piata.

„O bursa care are dimensiuni atat de mici este privita in mod speculativ de investitori, ceea ce nu este un lucru atat de sanatos. Sa luam exemplul unui investitor mai mare. Cu siguranta acesta nu este avantajat daca valoarea tranzactiilor scade la 1 milion de euro/zi intr-o anumita perioada din an si nu isi poate lichida sau achiziona fara costuri foarte mari un pachet mai mare de actiuni. Lasand la o parte riscul pe care se spune ca il prezinta pietele emergente, foarte importanta este si dimensiunea burselor din aceste tari”, spune Andreea Gheorghe.

Cele mai bun exemple sunt vecinii nostri. Daca la BVB, 2-5 milioane de euro pe zi sunt impartiti de 70 de case de brokeraj, in Ungaria, Cehia sau Polonia, 20-30 de SSIF-uri impart peste 100 milioane euro zilnic.

„Cred ca aceste cifre spun aproape totul despre maturitatea pietei de capital romanesti. Ar fi fost suficient s-ar fi lansat un IPO precum Transgaz in 2005 si nu la sfarsitul lui 2007, iar piata de capital romaneasca ar fi aratat astazi cu totul diferit”, explica Lupsan.

El considera ca cel mai important aspect la care trebuie lucrat din punctul de vedere al neajunsurilor pietei de capital romanesti este comunicarea dintre institutiile pietei de capital, concretizata prin intalniri intre SSIF-uri, CNVM, BVB si Depozitar, care sa aduca problemele pietei la un numitor comun.

„Am traversat ani in care cu totii ne-am multumit cu putin. Criza actuala ne va obliga sa ne apropiem cat de cat catre performatele pietelor din regiune. Pentru aceasta trebuie sa fim capabili sa promovam toate instrumentele necesare dezvoltarii pietei de capital. Din pacate, pasii pe care i-am facut in ultima perioada sunt mult prea mici”, declara directorul adjunct la Intercapital.

Cu siguranta, exista mai multe probleme la care ar trebui sa se lucreze pentru ca piata de capital din Romania sa functioneze bine, iar una ar fi chiar vointa.

„De exemplu, pentru ca o companie de stat sa se listeze si sa antreneze lucrurile pe piata de capital este nevoie de vointa politica. Cel mai bun exemplu de lipsa de vointa politica este listarea Fondului Proprietatea, care intarzie de cativa ani”, spune Andreea Gheorghe.

Solutiile cand si cum?

In ce priveste solutia privind eliminarea acestei probleme - listarea unor companii puternice- specialistii nu sunt deloc optimisti.

„Este putin probabil sa vedem la cota companii romanesti mari in urmatorii doi ani. Experienta practica ale marilor piete de capital ne arata ca asemenea IPO-uri au loc doar pe un trend bulish”, spune Lupsan.

Asta nu insemena ca in urmatorii ani nu se mai poate face nimic. Avem o piata a bondurilor subdimensionata, iar oportunitatile sunt imense in aceasta zona. Nu avem short-sellingul si poate ca este timpul sa-l promovam. Avem titluri de stat listate la BVB dar nu suntem capabili sa le promovam suficient in randul investitorilor.

„Chiar daca traversam o perioda de criza, pe piata de capital se pot face multe lucruri care sa ne apropie semnificativ de dimensiunea pietelor invecinate”, a mai spus el.

Insa, revenind la nevoia de emitenti de calibru, lipsa de comunicare intre brokeri si companii este esentiala. Daca pana acum, firmele mergeau la banca pentru a optine finantare, contextul din ultimii ani a redus foarte mult accesul la resurse bancare ieftine.

„Orice criza are un punct de final si sper ca acel punct sa aduca o schimbare semnificativa de perceptie in randul actionarilor majoritari privind posibilitatea listarii afacerilor proprii la BVB pentru a beneficia de toate avantajele oferite pe imaginea unei companii publice. Si noi, brokerii, sa fim mult mai constienti ca merita sa ne alocam timpul si resursele pentru a identifica aceste companii si actionarii lor pentru ai promova pe piata de capital”, recomanda Lupsan.

Pe de alta parte, Andreea Gheorghe este de parere ca urmatoarele listari la Bursa ar trebui sa vina de la stat, succesul lor reprezentand un exemplu pentru mediul privat.

„Un inceput bun au fost listarea Transelectrica si cea a Transgaz, insa acestea au fost urmate de o criza de proportii pe bursa. Aceasta nu a lasat timp pentru o dezmortire a bursei autohtone, si multe companii private, care chiar daca si-au anuntat intentia, au renuntat la planurile de listare. Criza a surprins bursa din Romania pe entuziasm atat din partea investitorilor, doritori de companii noi la bursa, cat si din partea companiilor, care incepusera a se gandi la listare. Din pacate, demersurile pentru dezvoltare au fost oprite de un lung trend de scadere pe bursa, ceea ce a crescut aversiunea pentru risc a investitorilor si au tinut departe companiile ce intentionau a se lista”, explica analistul.

Din pacate, insa, in ecuatia listarilor importante mai exista o necunoscuta – stabilizarea evolutiilor. „O companie se va lista pentru a gasi avantaje de finantare. In acest moment, aceste avantaje nu exista, insa lucrurile probabil ca se vor schimba in timp”, conchide Andreea Gheorghe.

Ingredientele unei retete de succes in piata de capital

Ingredientele unei retete de succes in piata de capitalSilviu Enache, managerul KD Capital Management, considera ca, pe langa metehnele datorate certurilor si razboaielor interne, deloc constructive, piata de capital sufera de lipsa unor emitenti si a unor instrumente accesibile.

In opinia sa, piata de capital este cea mai mare banca din lume, desi, in principiu, functioneaza dupa aceleasi principii ca o piata oarecare.

„Aici este locul unde se intalneste cererea si oferta de finantare, unde detinatorii de lichiditati cauta sa efectueze investitii cat mai apropiate de asteptarile lor in ceea ce priveste nivelul de risc acceptat, structura (maturitati, lichiditate, etc) si, nu in ultimul rand, profitul estimat, iar emitentii cauta sa atraga disponibilitati financiare la costuri cat mai accesibile si totodata corelate cu programele de investitii si calendarul veniturilor lor”, explica el.

In opinia sa, conditiile pentru a avea o bursa dezvoltata sunt complexe si interdependente:

• Construirea unei imagini solide a pietei si o puternica sustinere din partea autoritatilor. Utilizarea cu preponderenta de catre autoritati a unor instrumente disponibile pe piata de capital (ex.: privatizari de companii, emitere de obligatiuni si chiar dezvoltarea unei piete a creantelor). Transparenta si accesibilitate.

• Masuri fiscale mult mai stricte. Spre exemplu, multe companii considera ca listarea la bursa le aduce deservicii din cauza cerintelor de transparenta. Actionarii unei societati listate cer raportari si rezultate pozitive pe hartie. Aceste masuri pot fi corelate cu anumite facilitati acordate emitentilor incurajandu-i astfel sa se listeze. "Sunt convins ca un calcul de oportunitate din partea autoritatilor va releva ca acordarea acestor facilitati intr-un anumit cuantum va aduce profit la buget generand o crestere importanta a volumului tranzactiilor si implicit a taxelor si impozitelor"

• Promovare asidua a institutiei in randul potentialilor emitenti, o strategie de marketing foarte bine redactata si implementata care sa tina seama de principalii concurenti cum ar fi bancile. Strategie flexibila care sa se adapteze conditiilor economice actuale. Spre exemplu, in aceasta perioada este practic imposibila atragerea pe piata a emitentilor de actiuni, insa este mai mult decat evident ca finantarea prin credit obligatar este semnificativ mai ieftina decat creditarea bancara. In concluzie, o strategie de promovare a pietei de capital ar trebui sa se orienteze cu sanse mari de suces spre atragerea emitentilor de obligatiuni.

• Regulile interne de functionare a pietei trebuie sa fie ferme, dar sa confere flexibilitate in structurarea de instrumente de tranzactionare. Posibilitatea standardizarii unor instrumente de finantare va reduce timpul necesar accesarii finantarilor.

• „Sa ne uitam peste gard” la alte piete mature si sa invatam de acolo, sa preluam retelele care s-au dovedit a avea succes pe alte burse.