Care sunt cele mai importante probleme ale pietei de capital?
Parerile managerilor de fond sunt impartite in aceasta problema, desi, pana la urma, toate raspunsurile au un numitor comun: lipsa unor emitenti de calibru pe piata de capital romaneasca.“In primul rand, Bursa de Valori Bucuresti ar trebui sa-si imbunatateasca relatia si capacitatea de negociere cu CNVM, pentru a exista un feedback constant din partea pietei catre autoritatea de reglementare, si pentru ca acest proces sa se desfasoare in cele mai bune conditii”, a declarat Eugen Voicu (foto), CEO Aviva Investors.
El considera ca acest fapt va duce la o dezvoltare accelerata a produselor si instrumentelor financiare necesare in extinderea activitatii Bursei, iar ulterior aceasta baza de instrumente poate fi promovata adecvat pentru a atrage emitenti din toate segmentele economiei la cota bursei.
Florin Dolea, CEO Pioneer Asset Management, sustine ca, din perspectiva investitorului, cea mai importanta problema este lipsa unei mase critice de emitenti de calibru, societati reprezentative pentru principalele sectoare economice locale sau regionale, cu o capitalizare, free-float si lichiditate suficient de mari.
“De mai mica importanta mi se pare dezvoltarea continua de instrumente financiare noi, la nivelul celor existente pe piete mature de capital, precum si realizarea de aliante strategice cu burse mari din Europa, care sa permita aducerea de noi instrumente financiare pe BVB”, a explicat Dolea.
In opinia sa, atingerea unui nivel minim de emitenti de calibru ar trebui sa reprezinte principalul obiectiv, desi toate pot fi rezolvate simultan.
Initiativa diversificarii instrumentelor exista ca preocupare a Bursei, iar un model care s-a vazut ca functioneaza este cel al lansarii unor produse sau instrumente “la pachet” cu o strategie de creare de piata, prin cooptarea unor brokeri in rolul de market-makeri, explica Cristian Tudorescu, director general Explore Asset Management
Un exemplu concret este cel al contractelor derivate pe EUR/RON la BVB, care au fost inexistente pana cand nu a aparut market-maker-ul in ecuatie sau dinamizarea intr-o anumita masura a tranzactiilor cu actiuni Erste Bank atata timp cat exista formatori de piata.
“S-a observat ca atunci cand Bursa isi asuma proiecte de la un capat la celalalt, de la oferirea instrumentelor la atragerea publicului prin marketing si educatie si mergand la atragerea brokerilor parteneri care sa sustina acele segmente de piata, ideile se pot concretiza cu succes”, a declarat Tudorescu.
Tudorescu: Interesul investitional a intrat intr-o stare latenta
Directorul primului fond de investitii axat numai pe administrarea portofoliilor individuale remarca o inclinatie aproape automata de a nu se lista emitenti sau de a amana IPO-urile.“In cazul Fondului Proprietatea se invoca argumentul momentului nepotrivit si al preturilor scazute in aceasta perioada, iar in cazul listarii BCR ideea amanarii cu inca 1 sau 2 ani a fost imbratisata imediat”, afirma el.
In plus, Cristi Tudorescu (foto) a constatat ca daca cineva vorbeste acum de a face o oferta publica sau de a lansa un produs nou, este privit cel putin cu rezerva.
Pe de alta parte, tarile vecine au aratat ca exista inca interes pentru produse noi: Polonia a avut IPO-uri de peste 100 milioane de euro in al doilea trimestru din 2009.
“Practic, interesul investitional exista, insa acum este intr-o stare latenta si trebuie create modalitati ca acesta sa se concretizeze: road-show-uri impreuna cu emitentii si societatile de brokeraj, evenimente de informare si educare a publicului, toate acestea venind atat dinspre institutiile pietei, cat si dinspre intermediarii de instrumente financiare”, sustine Tudorescu.
O alta problema, semnalata de Eugen Voicu, este comunicarea la nivelul Bursei, care pana acum a fost prea redusa pentru nevoie pietei.
“Un efort constant in acest sens ar ajuta in procesul de promovare si de creare a unui sentiment de incredere in Bursa atat din partea investitorilor, cat si a emitentilor”, considera managerul.
El crede ca Bursa ar trebui sa foloseasca increderea astfel castigata pentru a dezvolta sisteme alternative de tranzactionare atractive pentru investitori.
Este piata romaneasca pregatita de maturizare?
Florin Dolea crede ca problema de imagine a pietei trebuie construita treptat, pe masura ce se dezvolta si piata. “Cand nu avem decat doi emitenti cu o capitalizare de peste 500 milioane de euro, iar lichiditatea zilnica a ajuns la nivele ridicole, nicio campanie de imagine nu poate ajuta prea mult”, explica managerul Pioneer.
El considera ca suntem pregatiti de maturizare, activele fondurilor vor creste constant, dar nu vor avea in ce investi, in curand.
“Mai mult, in ciuda crizei, economiile populatiei cresc, ca si activele fondurilor de investitii. Si toate acestea in conditiile in care oportunitatile de investitii pe BVB sunt aproape neschimbate de ani de zile”, a mai spus Dolea.
Pe de alta parte, Eugen Vociu spune ca toti actorii trebuie sa fie realisti in acest proces de maturizare.
“Investitorii sunt mereu in avangarda cererii de instrumente complexe, insa, in acelasi timp nu trebuie sa ne raportam la piete aflate intr-un stadiu de dezvoltare atins dupa decenii de evolutie, ci trebuie sa fim realisti si sa incercam sa adaptam cat mai repede inovatiile pezente pe pietele mature, fara sa incercam sa reinventam roata”, a declarat el.
Piata bursiera tine pulsul vietii economice generale. Daca mediul economic este bun, atunci sunt create premisele ca bursa sa se dezvolte intr-un ritm alert.
“In acelasi timp este nevoie ca factorii politici sa inteleaga necesitatea dezvoltarii pietei de capital si sa o sustina prin masuri concrete. Nu in ultimul rand, este nevoie ca mediul economic romanesc sa genereze o masa critica de investitori institutionali care sa fie activi si sa ofere adancime pietei bursiere”, a mai spus seful Aviva Investors.
In procesul de maturizare, ar trebui sa participe toti actorii pietei: institutii, societati de brokeraj, societati de administrare a investitiilor, fonduri de investitii si de pensii, investitori, si depinde de toti cu ce viteza se merge.
“Faptul ca in ultimele luni avem o lichiditate crescuta pe produse derivate la BVB ca urmare a aparitiei unui market-maker, faptul ca s-a lansat un nou fond de investitii pe piata, precum si alte elemente aparent marunte, reprezinta pasi inainte catre diversificarea instrumentelor si maturizarea pietei, chiar daca ritmul poate este sub ceea ce ar fi de dorit”, afirma Cristian Tudorescu.
Voicu: Obiectivul principal al BVB ar trebui sa fie pozitia de lider regional
In regiune, pietele arata diferit, fiind destul de eterogene si caracteristici. De exemplu, in Cehia, un singur emitent este definitoriu pentru intreaga piata. Modelul Poloniei, care a reusit sa isi devolte bursa cu sprijinul statului si al mediului privat si cu masuri legislative si fiscale de sustinere, ar trebui urmat.
“In acest moment nu este clar daca si cand va ajunge Bursa de la Bucuresti la nivelul celorlalte piete din regiune, insa obiectivul principal al bursei romanesti ar trebui sa fie pozitia de lider regional, deoarece exista premisele pentru ca acest lucru sa se intample”, spune Eugen Voicu.
Pe de alta parte, Dolea sustine ideea unei burse regionale sau o alianta a burselor locale, ca solutie, in conditiile in care majoritatea pietelor din Europa Centrala si de Est sufera de probleme similare.
“Cu toate acestea, pentru o dezvoltare solida a BVB ar trebui sa existe un efort constant de atragere la cota bursei a unor jucatori de marime medie – mare din economie, cu cifre de afaceri anuale de peste 100 milioane euro. Si ma refer in special la jucatori privati, si mai putin la colosi de stat care, cu anumite exceptii, nu constientizeaza avantajele cotarii la bursa si ca atare nu reprezinta o investitie atractiva. Momentul cred ca este prielnic, caci dezvoltarea afacerilor de calitate este in acest moment incetinita de lipsa surselor de finantare, iar bursa poate constitui o sursa interesanta de atragere de capital”, explica seful Pioneer Asset Management.
Pornind de la aceasta premisa, si Cristian Tudorescu este de parere ca BVB ar putea deveni reprezentativa la nivelul Europei de Sud-Est, daca isi asuma acest rol strategic, asa cum este Bursa din Varsovia pentru Europa Centrala si de Est.
“Cert este ca unele societati de brokeraj merg deja dincolo de limitele pietei locale, oferind clientilor produse de peste granita, astfel incat procesul de regionalizare se intampla mai devreme sau mai tarziu, independent de strategia BVB”, sustine el.
Astfel, o eventuala integrare a catorva piete din ergiune si-ar putea gasi un corespondent la nivelul cererii in urmatorii 2-3 ani.
