Short-selling, cea mai arzatoare dorinta

Short-selling, cea mai arzatoare dorintaIn ultima vreme, s-a vehiculat introducerea short-selling-ului pentru actiunile cele mai lichide la Bursa de Valori Bucuresti, dar proiectul pare sa fi ramas blocat undeva pe drumul intre Bursa, CNVM si Depozitarul Central.

Pana la concretizare, brokerii insista pe ideea ca vanzarile in lipsa sunt absolut necesare, doar prin simplul fapt ca pot aduce bani pe scaderi.

„Un instrument financiar care se regaseste pe toate pietele mature insa lipseste de pe piata noastra este posibilitatea de a face vanzari in lipsa, prin intermediul carora investitorii pot obtine beneficii chiar si in perioadele de scadere generalizata a pietei. Existenta acestui instrument la BVB anul trecut ar fi redus pierderile multor investitori si ar fi avut ca principal efect o mentinere a lichiditatii la niveluri mai ridicate”, a declarat Gabriel Aldea (foto), broker la Intercapital Invest.

Pana in 2007, bursa romaneasca a avut o evolutie lenta si nesofisticata, iar participantii nu au resimtit o nevoie acuta de instrumente diversificate.

Odata cu inceperea acestei crize financiare mondiale, piata noastra si-a aratat gradul de subdezvoltare si s-a inceput sa se vorbeasca si chiar sa se actioneze in sensul introducerii de noi instrumente care ar ajuta investitorii, sustine Gabriel Necula, broker la Prime Transaction. Totusi, acestea nu trebuie sa fie prea sofisticate deoarece gradul de educatie financiara in Romania este unul foarte scazut.

„Cred ca ar trebui inceput cu instrumente usoare, simple de inteles pentru majoritatea investitorilor, iar unul dintre acestea ar fi vanzare in lipsa (short selling). Sigur ca la nivel tehnic piata de capital are nevoie si de conturile globale sau ordinele stop loss si take profit”, a mai spus Necula.

In acelasi timp, se mai simte nevoia si de produse cu lichiditate pentru acoperirea riscurilor, precum optiunile sau contractele futures si forward pe valuta si pe rata dobanzii.

„Exista o serie de multe alte produse mai complexe care pot fi luate in calcul, dar nu cred ca au aplicabilitate inca o lunga perioada de acum inainte”, a continuat el.

Exemple de instrumente esuate

Exemple de instrumente esuateIn ultimele luni, ca urmare a diminuarii apetitului investitorilor pentru actiuni, piata obligatiunilor a inceput sa faca rulaje mai bune, desi variantele nu sunt foarte diversificate.

Pe pietele mature, instrumentele cu venit fix au o pondere mult mai mare in tranzactii, ele venind in intampinarea companiilor care au nevoie de capital dar si a celor care prefera investitiile cu grad redus de risc.

„Cauzele pentru care piata instrumentelor cu venit fix este atat de redusa si putin lichida sunt multiple putand enumara in continuare cateva: insuficienta promovare in mediul de afaceri a beneficiilor pe care le pot avea atragerea de finantari prin intermediul bursei, o mentalitate gresita a oamenilor de afaceri autohtoni care recurg pentru finantarea afacerilor proprii exclusiv la creditelor furnizate de catre banci sau implicarea insuficienta a institutiilor pietei de capital si a intermediarilor”, considera Gabriel Aldea.

In opinia sa, anul trecut ar fi aratat diferit din punct de vedere al lichiditatii, cu o structura diversificata de instrumente cu venit fix, scaderea tranzactiilor pe actiuni putand fi compensata printr-o crestere a lichiditatii pe segmentul de bonduri.

„Cresterea lichiditatii pe segmentul de bonduri a putut fi observata in ultima parte a anului trecut insa datorita unei oferte foarte reduse de obligatiuni si titluri de stat valoarea tranzactiilor, desi in crestere, nu a compensat scaderea tranzactiilor cu actiuni”, a mai spus brokerul Intercapital.

Cu siguranta situatia ar fi fost altfel daca produsele ar fi fost diversificate, pentru ca ar fi implicat o tranzactionare intensa, o lichiditate ridicat si n interes mai mare.

Dar gradul de educatie financiara si interes pentru investitii ar fi fost la fel de scazut in tara noastra.

„Inca nu se resimte nevoia oamenilor pentru ceea ce reprezinta bursele in general, deoarece inca nu am ajuns la acel stadiu de dezvoltare ca si comunitate. Chiar si daca am fi avut NYSE la Bucuresti, tot nu s-ar fi schimbat situatia semnificativ, deoarece nu se pot sari etapele unei constructii”, explica Gabriel Necula (foto).


Avem garantia succesului unor produse financiare noi?

Avem garantia succesului unor produse financiare noi?Bursa are experienta titlurilor de stat si a derivatelor care, dupa implementare, nu au avut nici pe departe succesul scontat. Avem siguranta ca nu se va repeta experienta si in cazul unor alte produse?

„Intr-adevar, succesul acestor produse nu a fost cel scontat initial, dar usor, usor vedem ca ele isi regasesc locul in activitatea investitorilor. Se fac pasi mici, dar pana la urma aceasta este realitatea. Nu ne putem astepta ca la implementarea unor instrumente de care piata are nevoie teoretic, succesul sa fie imediat, deoarece nu avem momentan o baza mare de investitori activi”, crede brokerul Prime Transaction.

Insa, odata cu cresterea numarului de investitori si dezvoltarea bursei, aceste intrumente isi vor dovedi utilitatea si se vor indrepta catre succes.

„E nevoie de timp, exact ca si in cazul situatiei generale din Romania, deoarece bursa reflecta fidel conjunctura din tara”, a mai spus el.

Rolul Bursei intr-o economie de piata este acela de a se constitui intr-o sursa de capital pentru organizatiile deja existente sau pentru start-up-uri, pe de o parte, si ca o sursa de diversificare a oportunitatilor de investitie pentru cei care au capital, pe cealalta parte, crede Andrei Ciubotaru (foto), senior broker la Tradeville (fosta Vanguard).

In opinia sa, ca organizare, structura si tipuri de instrumente tranzactionate, Bursei de Valori Bucuresti nu ii lipsesc detalii importante.

”Perceptia de sub-dezvoltare asociata BVB-ului este o consecinta a cadrului macroeconomic al economiei romanesti din ultimii 10 ani. Aceasta ultima decada a fost caracterizata de o invazie a capitalului strain care a acaparat o mare parte a factorilor de productie autohtoni, o explozie a sistemului bancar care a oferit capital de imprumut la costuri foarte mici din punct de vedere istoric (LIBOR-ul pentru dolari a inregistrat decada cu cel mai mic nivel mediu din intreaga istorie a existentei dolarului american), iar putinele start-up-uri ale antreprenorilor romani au beneficiat de finantarea structurilor de tip private-equity (care la randul lor se finantau de pe pietele de origine la costuri scazute la nivel istoric)”, explica el.

Acesti trei factori au impiedicat BVB sa se constituie intr-o sursa de capital pentru actorii din economia reala, ajungandu-se ca emitentii listati sa nu fie foarte reprezentativi pentru peisajul din economia reala.


Cum vor fi primite instrumentele in piata

Cum vor fi primite instrumentele in piataDeja s-a inceput implementarea unor produse, iar BVB lucreaza in continuare pentru a crea cat mai multe instrumente pentru a veni in sprijinul investorilor.

De exemplu, introducerea market-maker-lui pe perechea de derivate EURO/RON este un exemplu care a creat lichiditate.

„Probabil, in urmatorul an vom vedea din ce in ce mai multe initiative implementate, dar ramane in continuare problema lipsei de investitori, aceasta fiind una dintre cele mai complicate situatii de rezolvat, deoarece riscam sa avem forme fara fond”, spune Necula.

Dar mai planeaza o intrebare: sunt investitorii suficient de maturi ca sa poata exploata astfel de produse?

Specialistii spun ca daca se va incepe cu produse simple si casele de brokeraj vor insista pe campanii de educare bursiera, investitorii se vor convinge de avantajele si oportunitatile pietei de capital.

„Cred ca va trece o perioada destul de lunga de timp pana cand astfel de produse vor fi exploatate la o capacitate adecvata”, a conchis Necula.

Gabriel Aldea crede ca introducerea unor produse si instrumente noi la BVB nu va avea un impact imediat, asa cum s-a vazut si cu titlturile de stat sau cu derivatele, dar vor constitui premisele pentru o dezvoltare ulterioara.

„Pasi in directia diversificarii produselor si instrumentelor noi s-au facut si in trecut, insa ritmul introducerii lor a fost unul foarte, foarte lent. Ultimii doi ani au adus, odata cu aparitia crizei financiare mondiale, pe langa o sumedenie de aspecte negative si un element pozitiv, fiind resimtita o implicare mai sustinuta din partea unor institutii ale pietei de capital, cu o mentiune aparte pentru Bursa de Valori si Depozitarul Central. Eforturile acestora vor trebui insa sa fie sustinute in continuare, decalajul fata de piete vecine precum cele din Ungaria, Cehia sau Polonia fiind foarte mare”, a explicat Aldea.

Din partea publicului investitor, BVB s-a confruntat cu un mediu economic care oferea venituri in crestere in paralel cu o crestere a pretului activelor si cu o abundenta a ofertelor de creditare la costuri foarte tentante.

„In aceste conditii de boom economic prelungit, ideea de investitie a pierdut mult teren in fata ideii de acumulare de active. Din acest motiv principal (secondat de alte cateva motive secundare de imagine specific romanesti) industria de asset-management a ramas la un nivel de sub-dezvoltare raportat fata de tarile dinspre Centrul Europei”, explica Andrei Ciubotaru.

Asadar, el considera ca piata de capital romaneasca se va dezvolta in ritmul in care se vor acoperi discrepantele din mediul economic romanesc, iar diversificarea in cadrul tipurilor de instrumente deja existente se va petrece pe masura ce actorii din mediul economic vor renunta la dependenta in prea mare grad de linia de finantare bancara.

Afla care sunt principalele probleme ale pietei de capital semnalate de managerii de fonduri