Prima declaratie a lui Ponta din acest an s-a referit la fiscalitate
Intrebat la RTV inca din prima zi a anului daca sistemul diferentiat de impozitare a veniturilor, cu cote de 8%, 12% si 16%, este avut in vedere pentru 2013 sau pentru anii viitori, premierul a aratat ca, foarte probabil, acest tip de impozitare nu va fi aplicat din 2013.
"Nu pentru 2013, dar era vorba de un principiu care a constituit cel mai dificil compromis intre PSD si PNL. Liberalii au spus sa pastram un nivel scazut de taxare, acel 16%, iar noi, social-democratii, am spus: nicaieri in lume -se mai intampla in Rusia si in Bulgaria, e adevarat - dar nicaieri in lumea civilizata oamenii nu platesc exact acelasi impozit si cand au o suta de lei, si cand au un milion. A fost un compromis care eu cred ca este corect si util. In 2013 probabil ca nu vom reusi sa ne ducem la 12% si 8%, insa cele doua principii, acela ca in Romania nu mergem cu o taxare foarte ridicata, dar ca exista categorii sociale fata de care taxarea trebuie sa fie mai redusa decat pentru marea masa a cetatenilor, amindoua sunt principii moderne", afirma Ponta chiar de 1 ianuarie 2013.
Ce am invatat in 2013: de la gura bate fundul am ajuns la „iar o frecam"
Ponta a aruncat tot in ianuarie bomba forfetarului
Tot la inceput de ianuarie, Victor Ponta arunca bomba si anunta posibilitatea introducerii unui impozit forfetar in cazul anumitor servicii de tip HORECA.
"Am discutat astazi (7 ianuarie - n.r.) cu doamna Grapini apropos de ideea de a merge din nou pe impozit forfetar la servicii, pentru ca acum practic nu incasam nimic. Cred ca si pentru hotelieri, cei care au restaurante cei mai multi dintre ei, ideea de a plati un impozit forfetar, sa stie ca au scapat si cu asta-basta... ", a spus Ponta.
Noul impozit nu are inca o data de aplicare, intrucat el nu a trecut prin Parlament.
"Numit generic „taxa pe scaun”, noul impozit urma sa colecteze banii la bugetul de stat stabilind baza fiscala in functie de suprafete, numar de mese, camere de cazare, etc. Avantajul lui era fost claritatea si simplitatea (mai ales in comparatie cu calculul impozitului pe profit cu o multime de ajustari deductibile si nedeductibile), dezavantajul fiind ca ar fi fost datorat indiferent daca afacerii ii mergea bine sau nu", a explicat Alexander Milcev, partener in cadrul EY Romania.
Ce am invatat in 2013: de la gura bate fundul am ajuns la „iar o frecam"
Inca o palma data firmelor mici: plafonul in cazul microintreprinderilor, coborat la 65.000 euro
Guvernul mai da o palma mediului de afaceri, pe langa mult dezbatutul TVA la incasare, coborand de la 1 februarie pragul pentru intrarea in categoria microintreprinderi scade de la 100.000 euro la 65.000 euro.
Pana la acest prag, firmele vor fi considerate microintreprinderi si vor fi obligate sa plateasca un impozit de 3% din cifra de afaceri si nu vor putea opta pentru plata impozitului pe profit.
Totusi, persoanele juridice care au realizat venituri intre 65.001 euro si 100.000 euro si care au optat pentru acest sistem de impunere pana la modificarile aduse prin proiectul de ordonanta, vor pastra acest regim de impozitare pentru anul 2013.
Ponta, la Berlin: Voi mentine cota unica in cei 4 ani de guvernare
Aceasta este probabil cea mai "linistitoare" declaratie facuta de premierul Victor Ponta in acest an, desi dupa cum veti observa in urmatoarele slide-uri Guvernul a testat terenul pentru majorarea cotei unice.
"Vom mentine sistemul fiscal cat mai stabil si predictibil posibil. Cota unica de 16% - o sa fiu foarte sincer spunandu-va ca eu si alti social-democrati am propus sa o schimbam, dar din cauza influentei pozitive a partenerilor nostri liberali de coalitie am decis sa pastram cota unica si o vom mentine in mandatul de patru ani. Este o garantie a stabilitatii legislatiei noastre fiscale", a spus Ponta in iunie la o conferinta organizata la sediul Deutsche Bank.
Programul de guvernare al USL pentru perioada 2013-2016 prevede mentinerea plafonului maximal de impozitare de 16% si introducerea, pe parcursul mandatului, a unui impozit diferentiat pe venitul salarial cu deductibilitati fiscale, respectiv prin cote de 8%, 12% si 16%, stabilite pe grile de venit.
Totusi, la 4 luni dupa aceasta declaratie, majorarea cotei unice a fost pusa din nou in discutie, iar Guvernul a testat reactia mediului de afaceri fata de o posibila modificare a cotei.
TVA la paine redusa de la 1 septembrie
La sfarsitul lunii iulie, Guvernul a decis reducerea TVA la paine de la 24% la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al masurii urmand sa fie compensat prin cresterea, tot din septembrie, a accizelor la alcool si introducerea de accize la bunuri de lux.
In urma cu doua luni, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara ca TVA va scadea la 9%, cel mai probabil, si in sectorul carnii in anul 2014, iar ulterior vor fi posibile reduceri de TVA la legume, fructe si lapte, insa premierul Victor Ponta a anuntat ca o eventuala reducere a taxei pe valoarea adaugata la alte produse decat painea va fi analizata doar dupa 1 iulie.
"TVA-ul redus la paine a fost probabil cea mai mediatizata modificare fiscala si este de inteles acest lucru, deoarece ne afecteaza pe fiecare dintre noi. Reducerea taxei de la 24% la 9% la anumite produse de panificatie si morarit a redus in oarecare masura si preturile, desi, ca la orice reducere de acest gen, se pune problema cat anume a castigat populatia si cat au castigat retailerii. Un lucru este cert - ca evaziunea rampanta in acest sector a fost ceva mai redusa, prin simplul fapt ca sunt sume mai mici de TVA expuse unor asemenea practici. A fost ceva mai dificil in primele luni dupa intrarea in vigoare a legii sa intelegem „care chifle sunt cu TVA redus si care nu” (e o clasificare destul de nuantata), dar acum situatia e mai clara", a mai precizat Alex Milcev.
Introducerea accizei pe bunurile de lux
Guvernul a inceput toamna cu o serie de majorari in ceea ce priveste fiscalitatea. Astfel, din septembrie, au fost introduse accize nearmonizate pentru o serie de bunuri de lux: aur, blanuri, iahturi, etc.
Acciza pe iahturi se aplica in cazul motoarele de peste 100 cai putere, insa piata pentru astfel de ambarcatiuni este destul de mica in Romania, ceea ce inseamna ca decizia Guvernului este una de imagine si nu va aduce prea multe venituri la buget.
Zvonurile privind cresterea cotei unice
La final de octombrie, in contextul vizitei FMI, au aparut zvonuri privind cresterea cotei unice de la 16% la 22% si reducerea TVA cu trei puncte procentuale.
Consultantii si mediul de afaceri au fost luati prin surprindere si au reactionat virulent la adresa acestor propuneri. Discutiile ar fi avut loc in cadrul USL si au fost dezvaluite mai mult sau mai putin intentionat presei, probabil pentru a testa reactia opiniei publice. Zvonurile nu s-au adeverit, dar Guvernul a venit ulterior cu noi taxe.
Citeste in slide-ul urmator despre avalansa de taxe anuntata de Guvernul Ponta in noiembrie.
Avalansa de taxe din noiembrie
Noiembrie a fost o luna neagra pentru mediul de afaceri din Romania, in contextul in care Guvernul a anuntat o serie de noi taxe si accize, in urma incheierii negocierilor cu FMI.
Din fericire s-a renuntat la majorarea cotei unice, insa sub presiunea FMI Guvernul Ponta a anuntat cresterea cu 25% a redeventelor pentru resursele naturale, cu exceptia celor de petrol si gaze, indexarea accizelor de la 1 ianuarie 2014 in functie de rata inflatiei si nu de cursul de schimb, introducerea unui impozit pe constructiile speciale exceptate pana acum, dar si mult contestata acciza suplimentara de 7 eurocenti la carburanti.
In cele din urma, Guvernul a amanat cu 3 luni introducerea accizei suplimentare la carburanti sub presiunea presedintelui, care refuzase sa promulge bugetul de stat.
In ceea ce priveste impozitul pe constructii speciale, acesta este similar cu taxa locala pe cladiri si este platit anual in cuantum echivalent cu 1,5% din valoarea contabila a cladirii respective.
Potrivit AcocatNet, impozitul va fi aplicat pentru constructii precum centrale hidroelectrice, statii si posturi de transformare, statii de conexiuni, centrale termoelectrice si nuclearo – electrice, piste si platforme, sonde de titei, gaze si sare, rampe de incarcare – descarcare, cosuri de fum si turnuri de racire, iazuri pentru decantarea sterilului, helestee, iazuri, bazine; ecluze si ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultura, infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, strazi, autostrazi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulatie, marcaje, etc), linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobila, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, constructii pentru transportul energiei electrice, canale de irigatii.
"Noua taxa se extinde la foarte multe constructii care nu au fost considerate cladiri pana acum si deci nu au fost taxate deloc. Rezultatul este ca de acum inainte aproape orice activ cu caracter imobiliar va fi taxat intr-un fel sau altul", afirma consultantul fiscal Alexander Milcev.
Guvernul a mai anuntat in noiembrie, dupa vizita FMI, ca salariul minim brut va fi majorat in 2014 in doua etape, pana la 900 lei, iar nivelul CAS ar putea fi redus cu 5 puncte din semestrul II 2014 daca Executivul identifica resurse.
Guvernul ataca puternic industria jocurilor de noroc
Guvernul a anuntat la inceput de decembrie ca nu vor mai fi impozitate veniturile obtinute de catre persoane fizice din jocuri de noroc tip slot-machine, videoloterie, pariuri in cota fixa, jocuri de noroc on-line, jocuri caracteristice cazinourilor si cluburilor de poker, dar in schimb vor creste taxele platite de operatori. In urma noii modalitati de impozitare se asteapta la venituri suplimentare de 34 milioane lei, dublu fata de suma inregistrata anul trecut (2012).
"La cazinou, daca pierdeai la o masa si castigai la alta, atunci trebuia sa fii impozitat, dar aia erau banii cu care ai venit. La fel, la slot-mashine, nu se poate evidentia cat a fost castigul real al jucatorului. Pe aceste zone nu s-a incasat absolut nimic la bugetul de stat. Absolut tot ce s-a incasat vine de la bingo si pariuri, precum si din premiile de la loterie", a explicat Odeta Nestor, presedintele Oficiului National pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
De asemenea, taxele anuale pentru acordarea licentei la jocurile de noroc vor fi majorate si calculate in euro. Plata se va face in lei la cursul publicat de BCE in prima zi a lunii octombrie din anul precedent, pe modelul practicat la accize
Operatorii de slot-machine vor plati anual o taxa de 200 de euro pentru fiecare echipament, in plus fata de taxa de licentiere si taxa de autorizare.
In Romania sunt inregistrate si licentiate circa 68.000 de echipamente tip slot-machine. Salile de joc nu vor mai fi obligate sa retina la sursa 25% din castigul net a jucatorilor, impozit care nu a functionat niciodata.
In schimb, pariurile in cota fixa, mutuale sau cu contrapartida, vor fi impozitate cu 2% pe castigul net realizat pe fiecare bilet (castig minus pret). Propunerea inlocuieste sistemul actual, care presupune un impozit de 25% pe castigul net cumulat pe mai multe bilete.
Afla aici la cat se ridica taxele anuale de licentiere in cazul jocurilor de noroc.
Taxele BUNE sunt amanate: reciclarea deseurilor nu va fi incurajata prea curand
Una dintre ultimele decizii luate de alesii nostri in acest an in ceea ce priveste fiscalitatea a fost amanarea unei taxe, un lucru de altfel laudabil daca nu ar fi fost vorba de o taxa buna ce incurajeaza reciclarea si necesara pentru a ne conforma pana in 2020 la reglementarile UE.
Parlamentul a amanat pentru 2017 introducerea unei taxe pentru deseurile depozitate la gropile de gunoi, termenul initial fiind 2014. Potrivit noilor reglementari, taxa va fi introdusa in 2017, cand va avea o valoare de 80 lei pe tona, si va creste la 120 lei pe tona in 2018. Un numar de 19 state din Uniunea Europeana practica o astfel de taxa, a carei valoare variaza intre 3 si 107,5 euro pe tona. Cu cat taxa este mai mare, cu atat cantitatea de deseuri reciclate este mai mare.
Romania recicleaza in prezent doar 1% din deseurile pe care le produce, iar pana in 2020 ar trebui sa ajunga, potrivit reglementarilor europene, la un nivel de 50%.
Romania are in sfarsit o lege a holdingurilor
Mult ravnita lege a holdingurilor a fost introdusa in aceasta toamna, fiind insa observata mai mult de specialistii in fiscalitate.
"Este vorba de introducerea regulilor privind activitati de tip „holding”, care permit in anumite conditii scutirea profiturilor din dividende si din vanzari de titluri de participare. Aceasta masura reprezinta un pas foarte important pentru Romania in contextul competitiei fiscale internationale foarte aspre intre tari. Asemenea reguli exista in multe tari din Europa si sunt explicatia faptului ca multi antreprenori romani si vasta majoritate a companiilor multinationale detin companii de tip holding in jurisdictii precum Olanda, Austria, Cipru, Marea Britanie, Luxemburg, etc. Ce-i drept noua regula a venit cu mare intarziere in Romania, dar in timp, migrarea din Romania spre jurisdictii fiscale mai favorabile o sa se reduca si poate chiar o sa se inverseze. Conditia de baza, desigur, este increderea investitorilor ca acest regim favorabil nu va disparea peste noapte si, evident, aceasta incredere se poate castiga numai in timp", a explicat Alexander Milcev, partener in cadrul EY Romania.
Taxa anuala de reinnoire a domeniilor de Internet
Proprietarii de domenii ".ro" vor plati din 2014 o taxa de inregistrare si una anuala de reinnoire, al caror cuantum va fi stabilit prin ordin al ministrului pentru Societatea Informationala, la propunerea Registrului national RoTLD din ICI Bucuresti, care gestioneaza cele 700.000 de pagini web din Romania. Decizia a fost anuntata in decembrie si a luat prin surprindere piata si detinatorii de domenii. Reinnoirea domeniilor Internet prin taxe anuale este o practica intalnita in aproape toate tarile dezvoltate, fiind o modalitate eficienta de a debloca adrese care nu mai sunt folosite sau sunt lasate uitarii.
Deocamdata Guvernul nu a stabilit cuantumul taxei anuale de reinnoire a domeniilor .ro, insa, la nivel global, reinnoirea domeniilor este taxata pornind de la aproximativ 10$ si poate ajunge pana la sute de dolari. De asemenea, specialistii considera ca taxarea ar trebui sa tina cont de puterea economica a detinatorului domeniului respectiv, iar persoanele fizice sau organizatiile non-profit ar trebui sa plateasca mai putin decat firmel.
TVA la incasare devine optionala pentru firmele pana in 500.000 euro
Printre ultimele decizii luate de Guvern inaintea vacantei de Craciun se numara si hotararea de a lasa optionala plata TVA la incasare, un sistem extrem de contestat ce a facut zile negre firmelor pe tot parcursul anului 2013.
Sistemul TVA la incasare, introdus la 1 ianuarie, presupune colectarea taxei la momentul incasarii contravalorii livrarilor sau prestarilor efectuate, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la data emiterii facturii. Firmele obligate sa aplice acest sistem sunt cele cu o cifra de afaceri anuala inferioara plafonului de 2,25 milioane de lei.
Ministrul Maria Grapini afirma recent ca aplicarea obligatorie a sistemului de TVA la incasare a creat distorsiuni in piata si a dezavantajat intreprinderile mici si mijlocii si ca se va renunta la aceasta obligativitate. Si Dan Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, afirma ca plata TVA la incasare pentru firmele cu pana la 500.000 de euro va deveni optionala incepand cu 1 ianuarie 2014, intrucat incalca prevederile legislatiei europene, iar Romania risca declansarea procedurii de infringement.
