11. Pregatirea terenului: crearea unei ambiante placute

11. Pregatirea terenului: crearea unei ambiante placute

Restaurantele in care se pune muzica clasica incurajeaza clientii sa cheltuiasca mai mult, intrucat ii face sa se simta mai bogati, potrivit unei cercetari psihologice a Universitatii din Leicester. In acelasi timp, in localurile care aleg sa puna muzica mai putin sofisticata, apartinand de exemplu genului pop, clientii cheltuiesc cu 10% mai putin.

Astfel de locuri din Bucuresti sunt restaurantul italian Stradivari's, care ofera "concerte de vioara, chitara, flaut, pian, lauta si orice alte instrumente", asa cum se mentioneaza in prezentarea de pe site-ul acestuia.

Un alt restaurant din Bucuresti care ii intampina pe clienti cu muzica clasica este De Cartier, care promite "un trandafir mereu proaspat si de la o muzica clasica pana la jazz, swing si rock & roll pana dimineata".

Sursa foto: Shutterstock.

10. Limitarea alegerilor

10. Limitarea alegerilor

Prin strategii precum degustari de tipul "incearca-le pe toate", aperitive in care sunt incluse mai multe feluri de mancare sau meniuri fixe, restaurantele ajuta clientii care se decid greu atunci cand vine vorba de comandat.

Aceasta limitare a selectiei este insa foarte eficienta pentru restaurante. In plus, numarul optim de feluri din fiecare categorie este de opt pentru restaurantele de tip fast-food si 10 pentru cele mai mari.

Desi obiceiul este mai popular in Spania, unde renumitele tapas fac furori printre turisti, care platesc un singur fel de mancare si consuma doua, trei, sau chiar mai multe, si restaurantele din Bucuresti au adoptat acest model. De exemplu, High Life Bistro ofera mai multe meniuri fixe in fiecare zi, care includ ciorba, felul principal, salata si desert.

Sursa foto: Shutterstock.

9. Analiza felului in care clientii citesc meniurile

9. Analiza felului in care clientii citesc meniurile

Fixatiile ochiului arata modul in care oamenii citesc anumite informatii, iar restaurantele au inceput sa foloseasca aceasta metoda atunci cand realizeaza meniul.

Potrivit unui studiu coreean, o treime dintre participanti sunt predispusi sa comande primul fel de mancare care le atrage atentia, de aceea restaurantele vor pune ofertele care le aduc cel mai mare profit in coltul din dreapta sus al meniului. Acest studiu este bazat pe efectul de remanenta, care spune ca oamenii isi amintesc mai bine imaginile pe care le vad prima data.

Un alt motiv pentru a folosi aceasta strategie este acela ca dupa ce vad un pret mai ridicat pentru primul produs, celelalte vor parea, prin comparatie, ieftine.

Un restaurant din Bucuresti care foloseste acest "truc" este By Helin, care foloseste ordinea descrescatoare a preturilor pentru felurile de mancare din categoria "Specialitati".

Sursa foto: Shutterstock.

8. Portiile duble de mancare

8. Portiile duble de mancare

Eficienta acestei strategii consta in faptul ca un client care comanda o portie mica, in detrimentul celei duble, nu are de unde sa stie cum sunt acestea prin comparatie. Prin urmare, el va presupune ca este mai avantajos sa comande portia mai mica, intrucat raportul cantitate-pret pare mai bun.

De fapt, restaurantele vor sa vanda portiile normale, iar portiile mari, care costa mai mult, sunt folosite doar pentru comparatie sau, altfel spus, pe post de "momeala".

De exemplu, restaurantul Infinit din Bucuresti ofera platouri pentru doua sau patru persoane, dar si simple, pentru o singura persoana.

Sursa foto: Shutterstock.

7. Folosirea unor produse scumpe pentru a evidentia cele ieftine

7. Folosirea unor produse scumpe pentru a evidentia cele ieftine

Restaurantele folosesc portiile de mancare scumpe pe post de "momeala", pentru ca cele care au pretul mai scazut sa para rezonabile, prin comparatie.

Astfel, o portie care costa mult le va face pe cele mai accesibile sa para extrem de avantajoase.

Un exemplu de restaurant din Bucuresti la care putem observa aceasta strategie este The Artist, al carui meniu alatura portiile care costa aproape 100 de lei de cele cu preturi sub 50 de lei.

Sursa foto: Shutterstock.

6. Sublinierea vizuala a unor produse

6. Sublinierea vizuala a unor produse

Atunci cand unele denumiri ale unor feluri de mancare sunt subliniate intr-un anumit fel, colorate, scrise cu un font special sau insotite de fotografii, atrag atentia clientului si ies in evidenta fata de celelalte produse din meniu.

Cu toate acestea, restaurantele de lux evita aceastra strategie, care le poate face sa para mai putin pretentioase.

De exemplu, restaurantul Terasa Doamnei din Bucuresti foloseste poze mai mari pentru anumite feluri si poze mai mici pentru altele, fara ca diferenta de pret sa fie neaparat in favoarea felului de mancare care este ilustrat printr-o poza marita.

Sursa foto: Shutterstock.

5. Folosirea unor termeni speciali pentru autenticitate

5. Folosirea unor termeni speciali pentru autenticitate

Potrivit unui renumit psiholog de la Oxford, Charles Spence, atunci cand unui fel de mancare i se aplica o eticheta etnica sau geografica, de exemplu atribuirea unui nume italian unui fel de mancare, atrage atentia clientului si il face curios.

In Bucuresti, putem gasi denumiri neobisnuite pentru felurile de mancare la restaurantul indian Agra Palace, unde aproape toate denumirile sunt cele originale.

Sursa foto: Shutterstock.

4. Folosirea unor termeni care fac trimitere la conceptul de familie

4. Folosirea unor termeni care fac trimitere la conceptul de familie

Clientii sunt foarte atrasi de felurile de mancare care fac trimitere la ideea de familie, in special la parinti si bunici. De exemplu, un fel de mancare care duce cu gandul la modul de preparare al bunicii va induce clientului un sentiment de nostalgie.

Un restaurant care vinde preparate traditionale este Torna Fratre, in al carui meniu apar denumiri specifice pentru feluri de mancare moldovenesti, muntenesti, oltenesti sau din alte zone.

Sursa foto: Shutterstock.

3. Limbajul descriptiv

3. Limbajul descriptiv

Cercetarile realizate de Universitatea Cornell din New York arata ca produsele descrise intr-un fel mai elaborat atrag mai repede clientii. Mai mult, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Illinois, meniurile descr'+'iptive cresc vanzarile cu 27% in comparatie cu cele mai simple.

Aceste descrieri detaliate pot conferi o experienta senzoriala clientului, care va avea mai multa incredere in restaurantul in care se afla daca ingredientele si modul de preparare sunt prezentate intr-un limbaj elaborat.

Restaurantul Vatra din Bucuresti alege saptamanal un fel de mancare, pe care il prezinta ca "Reteta saptamanii", prezentand modul de preparare, ingredientele si obiceiurile de consum ale felului de mancare ales.

Sursa foto: Shutterstock.

2. Trucul din spatele preturilor

2. Trucul din spatele preturilor

Cei care realizeaza meniurile pentru restaurante recunosc ca atunci cand un pret este de tipul 9,99 lei, nu adauga calitate, ci valoare. Sunt recomandate mai degraba preturile de tipul 9,95 lei, care sunt mai "simplu de citit" pentru clienti. Cu toate acestea, cele mai "curate" sunt preturile compuse din sume intregi.

Astfel de preturi, care adauga cateva zecimale pe langa suma rotunda, sunt folosite in meniul restaurantului Caru' cu Bere din Bucuresti.

Sursa foto: Shutterstock.

1. Scrierea pretului doar cu cifre, fara denumirea monedei

1. Scrierea pretului doar cu cifre, fara denumirea monedei

Includerea tipului de moneda alaturi de suma trebuie evitata in meniul unui restaurant, intrucat acest lucru le aminteste clientilor de faptul ca urmeaza sa cheltuiasca bani.

Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Cornell, daca clientii primesc un meniu care contine doar cifre in dreptul pretului sunt predispusi sa cheltuiasca mai mult atata timp cat nu li se aminteste de "lei", "RON", "dolari" sau "euro".

Aceast "truc al preturilor" il intalnim in meniul restaurantului Caru' cu Bere, care nu foloseste tipul de moneda decat de cateva ori in meniul postat online.

Sursa foto: Shutterstock.

Sursa foto: Concept consumator pentru economii/ Shutterstock.