Revistele ofera posibilitati de design la care advertising-ul poate doar sa viseze

Atunci cand lucreaza la ilustrarea unui articol, Raymond Bobar (desen dreapta) nu-si arata niciodata conceptul inainte ca acesta sa fie in forma finala si considera ca acest principiu – extrem de obisnuit in strainatate – ar trebui respectat de orice designer, dar si de editorii din redactii care tind sa faca modificari pe parcurs. In momentul in care ai ajuns sa lucrezi intr-un anumit loc si esti angajat sa faci design, inseamna ca esti in stare sa o faci si vrei sa o faci, considera Bobar. Dar rezultatul final depinde si de echipa din care faci parte, element care face diferenta intre munca sa si cea a unui artist.

Raymond Bobar a participat la cursuri de desen inca din perioada gimnaziului, intentionand sa-si continue pregatirea la liceul de arta din Deva. S-a decis, totusi, pentru liceul de muzica. Cativa ani mai tarziu s-a intors la prima sa pasiune, urmand studiile Facultatii de Arta ale Universtatii din Bucuresti, cu specializare in fotografie si design grafic. Adevaratul declic s-a produs insa atunci cand a inceput colaborarea cu revista Idea din Cluj.

A lucrat mai tarziu designer la revista Omagiu si art director pentru publicatii precum Republik sau Esquire si, in paralel, a oferit consultanta si a realizat designul pentru diverse postere, identitati si publicatii precum Festivalul Next, Libra Film, Festivalul de Film Transilvania si Fundatia Est'e'nest. In prezent, este art director la publicatia Men's Health Romania.

Bobar s-a specializat pe designul de revista si nu a ales domeniul advertising-ului, mult mai popular printre cei cu pregatirea si specializarea lui, deoarece gaseste aici o posibilitate mult mai mare de a experimenta si de a se exprima. Simte ca poate realiza mult mai multe din punct de vedere creativ ilustrand articolele unei publicatii si marturiseste ca, inca de la inceput, a vazut acest teren nebatatorit in Romania ca pe o oportunitate de a aduce o viziune noua asupra felului in care trebuie sa arate o revista.

“Revistele ofera posibilitati de design la care advertising-ul poate doar sa viseze”, spune Raymond Bobar.


Ce presupune meseria de art director

Ce presupune meseria de art directorGandindu-se la toate articolele pe care le-a ilustrat, Bobar nu se poate decide la unul preferat si spune ca fiecare dintre ele a reprezentat, la un moment dat, o provocare. Isi aminteste insa cu placere de ilustrarea unui articol din primul numar al Esquire Romania, despre povestea regizorului Cristian Nemescu, la un an de la moartea lui.

“Mi-am amintit amanunte legate de personalitatea lui si am rememorat povestea; intamplator stiam multe detalii pe care le-am aprofundat”.
A realizat insa ca nu avea o fotografie pentru deschidere, o imagine puternica care sa aiba impact si sa-l faca pe cititor sa surprinda povestea din spatele tabloului.

“Aveam doar fotografii cu Nemescu in diferite ipostaze, nu exista practic nimic regizat si atunci a trebuit sa regizam noi o imagine care sa aiba sens in acel context. Pe de alta parte, nu voiam sa facem desen pentru ca nu ar fi avut sens sa venim cu un desen cand acolo trebuia sa prezinti un limbaj desprins din lumea estetica a filmului”.

A renuntat pe rand la variantele care i se pareau nepotrivite si a ales sa foloseasca conceptul de foto ilustratie; a ales peste o suta de imagini din filme, de pe platourile de filmare, imagini ale oamenilor cu care a lucrat si a refacut portretul lui din toate acele imagini, astfel incat, la o prima vedere, observi portretul lui Nemescu.

“Cand te uiti mai atent observi de fapt toate imaginile care il formeaza, povestea lui si oamenii care il recompun. Asadar, semnificatia din spatele imaginii finale trebuie sa fie suficient de adanca incat sa reflecte textul articolului si am reusit”, adauga Raymond Bobar.

Citeste textele, le intelege, le interpreteaza si incearca sa colaboreze cat poate de mult cu jurnalistii, mai ales atunci cand are o formula de compozitie pe care vrea sa o aplice, lucreaza la mai multe variante. Daca observa anumite neajunsuri la nivel de text, sugereaza schimbari sau reformulari, iar editorul poate veni cu solutii mai bune.

“Daca scriitorul e un colaborator care nu se afla tot timpul in redactie nu ai cum sa colaborezi prea mult, mai ales in contitiile de deadline sub care lucram. Asadar, ne rezumam sa discutam doar atunci cand sunt neclaritati sau situatii dificile, cum ar fi acelea cand imaginile nu sunt de o calitate foarte buna, povestea e oarecum incalcita sau cand apar situatii atipice, am nevoie de ajutorul lor si le arat conceptul meu deoarece vreau sa ma scoata din dileme”.

Publicatii print vs. online

Publicatii print vs. onlineBobar a preferat mereu printul si nu a lucrat niciodata pentru o publicatie online deoarece face o diferenta clara intre aceste doua ramuri ale presei. Considera ca principala caracteristica a publicatiilor online este aceea de a furniza informatii in timp real, fara a acorda o atentie deosebita detaliilor de design, iar avantajul este, fara indoiala, costul redus pentru cititor, in timp ce printul este strans legat de existenta cinematica, fara de care revistele tiparite nu au sens.

“Trebuie sa faci diferenta dintre informatie online si print, care inseamna de fapt entertainment. Daca vrei sa obtii o informatie o poti citi online, dar pentru a mai avea sens tiparirea unei reviste trebuie sa oferi continut valoros si experienta cinematica”, este de parere Raymond Bobar.

Considera, de asemenea, ca in mediul online, daca vrei sa atasezi imagine, video si continut interactiv deja trebuie sa dispui de un suport tehnologic destul de complex si costisitor, poate mai scump decat pentru publicatiile tiparite. In acelasi timp, daca dispui de el, dar fara sa fie personalizat si atasezi link-urile filmelor de pe youtube, are un aspect care poate fi obtinut de oricine, nu poti fi original si nu te poti detasa.

“In acest caz, nu ai cum sa livrezi un mesaj bine directionat, pe cand printul ramane absolut independent de factorii externi de acest tip si depinde cel mult de o tipografie buna. Pana acolo insa e mana ta si nimic altceva, nu ai nicio scuza”, adauga Bobar.

"Design-ul e mai mult despre business decat despre arta"

"Design-ul e mai mult despre business decat despre arta"Raymond Bobar este constient de faptul ca meseria pe care o practica este hiperspecializata si o situeaza in opozitie cu literatura, de exemplu, cu arta pura, unde scriitorul trebuie sa cunoasca limba, sa aiba talent si sa transmita un mesaj coerent.

Acesta este si motivul pentru care considera ca pentru un art director studiile formale de specialitate si cunostinte minime de tehnica a fotografiei sunt esentiale in realizarea unor lucrari de valoare. De asemenea, evidentiaza importanta design-ului in vanzarile unei reviste.

“Designul e mai mult despre business decat despre arta; lucrezi cu instrumente artistice, folosesti simboluri si mesaje, dar nu e arta, nu e un domeniu in care sa lucrezi, sa creezi in mod dezinteresat, doar pentru faptul ca iti face placere, il faci pentru ca vinde”.

In acelasi timp, ofera o importanta majora cunosterii regulilor de design si, implicit, avantajelor practice pe care le obtii daca respecti regulile.

“Daca stii foarte bine regulile, dar nu vrei sa le respecti inseamna ca iti asumi asta fiind constient de avantajele practice la care renunti sau pe care le reinterpretezi”, adauga Raymond Bobar.

Cu toate acestea, designer-ul marturiseste ca, atunci cand realizeaza conceptul de ilustrare a unui articol nu se gandeste, in primul rand, la felul in care va fi perceput de catre public: “Desenez asa cum as vrea sa vad daca nu as desena eu”.

Managerii din Romania tind sa-si subevalueze publicul

Criza financiara nu a trecut neobservata nici pentru designerii grafici sau publicatiile pentru care lucreaza, insa Raymond Bobar nu considera toate aceste efecte ca fiind negative. De exemplu, asteapta o crestere a calitatii revistelor din Romania, atat din punctul de vedere al continutului, cat si al aspectului general.

Pe de alta parte, a observat ca tot mai multi manageri de publicatii taie din resursele alocate sedintelor foto si asteapta minuni din partea art designer-ului, insa, oricat de multe improvizatii ar face acesta, rezultatul nu poate fi acelasi.

In acelasi timp, daca acum un an era foarte dificil sa angajezi un designer grafic, oferta fiind foarte scazuta pe piata, odata cu inchiderea unor publicatii sau diminuarea numarului de angajati, multi dintre ei au fost nevoiti sa se reorienteze, dar si sa accepte mai multe compromisuri la nivel de creatie din partea managerilor.

Desi isi practica meseria cu pasiune, Raymond Bobar observa inevitabil diferente intre rolul pe care il are un art-director in redactiile publicatiilor din strainatate fata de cele din Romania.

Astfel, in afara de conditiile uneori absurde de deadline sub care lucreaza, observa si o oarecare neintelegere a ceea ce presupune aceasta profesie, multi dintre designeri fiind considerati simpli mouse-keep-eri si considera ca “revolutia” inceputa acum aproape o suta de ani in Statele Unite de catre ilustratorii de carti de la acea vreme ar trebui sa se declanseze si la noi.

“De asemenea, am obsevat ca managerii publicatiilor de la noi din tara tind sa-si subevalueze publicul, motiv pentru care nu ofera un produs final de calitate din toate punctele de vedere, nu-si provoaca cititorii, asa ca vor ramane probabil cu publicul pe care il merita”, adauga Raymond Bobar.

In acelasi timp, se regaseste printre norocosii din lumea designer-ilor din Romania pentru increderea care i se acorda ca profesionist, chiar daca initial era apreciat doar pentru rapiditatea cu care lucreaza si cunoasterea in amanunt a tehnicilor.

“Sunt constient ca intr-o tara cu traditie in domeniul design-ului de revista nu as fi putut sa experimentez atat de mult si sa castig increderea atat de repede. Acolo ierarhiile sunt mult mai bine conturate si nu multi reusesc sa ocupe functia de art director la o publicatie de referinta inainte de a indeplini varsta de patruzeci de ani”, conchide Raymond Bobar.