Scopul final este cresterea numarului de tranzactii pe piata
In acest context, Casa de Licitatii Artmark a lansat Indexul Artmark care se adreseaza investitorilor romani in cautare de noi variante de plasare a capitalului, traducerea, pe limba investitorului mai putin expus fenomenului artistic, a valorii de piata a unei lucrari de arta. Indexul - un catalog al cotatiilor istorice si actuale ale artistilor tranzactionati in piata de arta - ofera si randamentele anuale ale artistilor romani.
“Indexul reprezinta o radiografie a tranzactiilor publice din ultimii 15 ani. In momentul in care un investitor se informeaza in legatura cu investitia pe care vrea sa o faca, are nevoie de repere”, explica Manuela Plapcianu (foto), CEO Artmark, necesitatea acestui instrument pe piata artei din Romania.
Ea remarca faptul ca Romania era pana acum singura tara din Europa care nu punea la dispozitia potentialilor investitori un astfel de etalon menit sa ghideze investitorii in arta, cu atat mai mult cu cat arata, in urma unor calcule precise ca, in ultimii 15 ani, randamentul mediu anual al investitiilor in acest domeniu a fost de 27,04%.
“Este o cifra seducatoare pentru orice investitor, mai ales ca trecem printr-o perioada de transformari, printr-o perioada peste care criza financiara lasa urme si in ceea ce priveste instinctul firesc de a investi in produse clasice”, adauga CEO-ul Artmark.
In plus, ea considera ca piata a demonstrat ca, pe langa investitia in produse clasice precum actiuni sau imobiliare, exista si alte variante viabile, chiar daca investitiile erau vazute ca fiind primejdioase pentru cineva care dorea sa-si indrepte banii catre obiecte de arta, deoarece nu stia pe ce teren calca.
“Eu cred ca acesta este rolul acestui index, de a aduce mai aproape de investitori, piata de arta din Romania prin propunerea unor repere matematice cu privire la istoria tranzactiilor din ultimii 15 ani si dinamica pietei”.
Ideea lansarii indexului a venit cu mult timp in urma si apartine lui Alexandru Baldea, managing partner Artmark si, chiar daca datele au fost acumulate in timp, munca sustinuta pentru lansarea lui a inceput in urma cu un an.
“Investitia este greu de cuantificat. A fost o munca sisifica in alcatuirea si verificarea unei baze de date relevante. Am lucrat in acest sens cu toate casele de licitatii, dar am primit si ajutorul unor specialisti pe pietele de capital si matematici aplicate. A fost o initiativa extrem de variata si intensa, ca expertiza, timp si profunzime”, isi aminteste Manuela Plapcianu.
In acelasi timp, ea spune ca odata cu lansarea indexului, isi doreste ca investitorii, in general, sa considere investitia in arta drept o oportunitate naturala de diversificare a portofoliului de investitii. In plus, crede ca un efect pe termen lung va fi acela ca se va pune in circulatie un numar mai mare de opere de arta contemporana.
“Scopul final este cresterea numarului de tranzactii pe piata si punerea in circulatie a operelor de arta, mai ales a celor contemporane la niste preturi care sa fie naturale pentru acei artisti”.
In curand, casa de licitatii va lansa trei indici, fiecare adresat unui segment anume din piata investitorilor:
Artmark Lichid – un portofoliu care sa cuprinda cel mai des tranzactionati 100 de artisti in ultimii 5 ani, un instrument adresat celor care doresc sa investeasca pe termen scurt, care va fi actualizat lunar.
Artmark Invest – portofoliul celor mai apreciati 100 de artisti, cu cele mai mari randamente in ultimii 5 ani, care va fi actualizat lunar.
Artmark Conservator - portofoliu cu cei mai consacrati 100 de artisti, care va fi actualizat anual.
“Incercam astfel sa relationam cu toate segmentele interesate de investitiile in arta si sa ii aducem mai aproape de acest domeniu nu numai pe cunoscatori si pe colectionari, dar si pe cei care descopera acum aceasta piata”, conchide Manuela Plapcianu.
Reglementarea pietei, esentiala pentru investitori
Reprezentantii institutiilor financiare spun ca, desi se observa un interes in crestere pentru investitiile din acest domeniu, este nevoie de o reglementare a pietei pentru a-i sustine pe cei care aleg aceasta varianta.“Se observa de la an la an o crestere a intentiei de a investi in obiecte de arta, insa avem nevoie de o piata reglementata pentru a ne implica, precum si o educare in acest sens, inca din gimnaziu”, declara Marijana Vasilescu (foto), deputy head of retail - RBS Romania.
In plus, RBS a fost partenerul Artmark pentru lansarea indexului, Marijana Vasilescu explicand aceasta alaturare prin faptul ca arta este printre temele de interes in randul clientilor Royal Preferred Banking.
“Avem clienti care investesc in arta, iar un instrument ca Indexul Artmark ii poate ajuta cu informatii suplimentare: istoric si analize de randament anual, crestere medie, comparatie intre variatiile cresterilor anuale intre diversi artisti”.
De asemenea, ea spune ca datele colectate de Artmark pentru realizarea indexului arata ca piata este segmentata, 50% colectionari si 50% investitori, iar acest al doilea segment este in crestere constanta, indeosebi incepand cu anii 2000, crestere anuala (a investitorilor) fiind de aprox 5% din piata.
“Piata romaneasca de arta este inca in formare a inceput si acest Index marcheaza o etapa esentiala in parcursul ei, catre reglementare, profesionalizare, transparenta si aliniere la normele deontologice ale celorlalte piete central europene”, completeaza Marijana Vasilescu.
De aceeasi parere este si Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al UniCredit Tiriac Bank, care considera ca bancile din Romania nu sunt inca dispuse sa sustina investitorii in arta din cauza faptului ca nu exista deocamdata repere, un sistem de referinta coerent sau garantii pe aceasta piata.
Problema reglementarii si a transparentei cu care se confrunta acest domeniu in Romania este adusa in discutie si de catre Florin Pogonaru (foto), presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, care considera ca piata de arta este un mare talcioc la ora actuala, iar problema este cum trecem de la stadiul actual la o piata structurata, care sa dispuna de o infrastructura. Totodata, el crede ca ceea ce a facut Artmark cu lansarea acestui index este cel mai potrivit pentru ca au inceput de la punctul firesc.
“Astfel, pentru oamenii de afaceri se lanseaza o maniera de a masura investitiile bine facute. Pana la urma, ne place sau nu, investitiile sunt guvernate de un anumit grad de lacomie si lacomia inseamna sa se dea o valoare ordonata obiectului achizitionat, si tocmai acesta este rolul acestui index”, declara Pogonaru.
De asemenea, el crede ca, daca nu s-ar fi inceput cu lansarea acestui instrument si s-ar fi mers pe discutii interminabile pe teme precum existenta expertilor in Romania sau problema falsurilor, se gresea “pentru ca intr-o societate care in intregimea ei seamana uneori cu un talcioc, discutiile erau infinite si nu se ajungea la nicio concluzie”.
“Se pot spune multe despre acest index, mai ales ca cele mai mari cote nu le au artistii care simtim noi ca ar avea valoare, dar acest lucru tine de transparenta societati romanesti. A spune ca nu avem incredere in acest index este ca si cum am spune ca nu avem incredere ca societatea romaneasca in intregul ei va deveni vreodata transparenta. Si daca nu va deveni niciodata transparenta, vom trai pe nisipuri miscatoare, intr-un domeniu in care nu vei sti niciodata daca investitia ta are valoare”, adauga Pogonaru.
In acelasi timp, el spune ca efectele pe termen lung ale acestei lansari depind enorm de felul in care se va transparentiza cumpararea de arta. Asadar, daca vom accepta sa fim transparenti, situatia se va imbunatati pentru ca ii va orienta pe toti cei care au bani si simt emotii in fata unui tablou sa stie sa aproximeze valoarea in bani a acelui lucru.
“Efectul pe termen mediu si lung se va concretiza in cresterea cererii pe piata de arta, ceea ce este esential in acest moment. Vor aparea mai multi oameni carora li se vor da repere pentru a-si asuma curajul sa investeasca”.
In plus, Septimiu Stoica, presedintel Bursei Romane de Marfuri, spune ca piata de arta nu este destul de lichida, activele nu sunt fungibile, iar costurile sunt foarte mari.
“Momentan, lipsesc instrumente de management al riscului, precum Indexul Artmark, sau indici care sa reflecte evolutia pietei. Domeniul trebuie adaptat si trebuie construite produse financiare care sa democratizeze piata”, este de parere Stoica.
Ce cred proprietarii de galerii de arta
Initiativa de a lansa indexul este una extrem de necesara in cadrul formarii si stabilirii unui sistem artistic de promovare si consacrare a artei romanesti pe piata interna si internationala, considera Diana Dochia, manager general Anaid Art Gallery.„Un Index de acest gen functioneaza ca un barometru pe piata de arta, iar investitorul poate urmari si analiza cotatiile si fluctuatiile pietei si, implicit, randamentul investitiei".
De asemneea, Diana Dochia considera ca piata romaneasca de arta este deficitara, din multe puncte de vedere: lipsa unui sistem puternic de galerii private, care formeaza piata primara si apoi lipsa unor case de licitatie care sa formeze piata secundara de arta si sa statueze un climat profesionist de dezvoltare a acestui segment de piata. Asadar, ea crede ca toate aceste aspecte au condus adesea la o neincredere a investitorului sau a colectionarului in valoarea reala a lucrarii colectionate.
„Index-ul acesta nu face decat sa aduca o normalitate si, de ce nu, un grad ridicat de profesionalism al actorilor de pe piata de arta romaneasca – artisti, galeristi, experti, colectionari, investitori.
In plus, ea observa diferenta dintre Romania si alte tari europene din acest punct de vedere.
„Unul dintre cele mai importante instrumente de acest tip este ArtPrice, un index care ofera o viziune de ansamblu asupra pietei globale de arta, in care se mentioneaza noile tendinte ale pietei, geografia artistica a lumii, tarile care au inregistrat cele mai importante vanzari, cel mai bine cotati artisti, ce perioada sau curent artistic a inregistrat cele mai mari vanzari, oferind in felul acesta colectionarului sau investitorului de pretutindeni o imagine de ansamblu in ceea ce priveste tranzactiile”.
Totodata, Diana Dochia crede ca Index-ul va fi pe tremen scurt un instrument extrem de util pentru investitorii care inca nu sunt familiarizati cu piata de arta si manifesta o oarecare reticenta fata de aceasta. Pe termen mediu, va conduce la o stabilizare si o incredere a investitorului in piata de arta, oferind o coerenta la nivelul tranzactiilor si o buna gestionare a tranzactiilor, care se va reflecta in cresterea sau scaderea cotei unui artist, ceea ce va oferi o previzionare a investitiei in arta.
Pe termen lung, Index-ul poate oferi o viziune de ansamblu a investitiei in arta si modul in care aceasta investitie a condus la constituirea unei piete de arta competitive la nivel international.
Indexul reprezinta o arma pentru client
Mai mult decat atat, toti cei intervievati de Wall-Street considera ca, desi instrumentul este unul esential pentru dezvoltarea pietei, nu este suficient pentru a reflecta toate aspectele specifice acestui domeniu si nu are cum sa surprinda anumite aspecte proprii lucrarilor de arta, care merg mai departe de cifre si statistici:- Indexul cuprinde doar operele vandute in cadrul licitatiilor publice, astfel ca nu poate reflecta piata in ansamblu. Tranzactiile publice reprezinta doar varful iceberg-ului unei intregi piete de tranzactii private – galerii, dealeri, targuri.
- Sunt prezentati doar artistii romani care vand in Romania, desi o mare parte dintre ei au vanzari considerabile in strainatate.
In ciuda controverselor, jucatorii si investitorii de pe aceasta piata considera ca indexul reprezinta o arma pentru client si il inzestreaza pe acesta cu un instrument pentru a nu mai fi pacalit de catre falsii specialisti.
Date despre piata cuprinse in Indexul Artmark
- Randamentul anual mediu al pietei romanesti de arta in ultimii 15 ani a fost de 27,04%, mai mare decat randamentul anul mediu, aferent aceleiasi perioade, al investitiilor in aur, terenuri sau valori mobiliare;
- Randamentul mediu in 2008 a crescut cu 37.38% fata de 2007;
- Randamentul mediu pentru primele 9 luni din 2009 a crescut cu 39,92% fata de aceeasi perioada a anului 2008, o cresterea anuala a randamentului de 6,8% in perioada de criza.
