Planificarea propagarii
Planificarea propagarii e un proces de planificare pe care il realizezi, din pozitia de comunicator, nu pentru oamenii pe care vrei sa-i atingi prin mesajul tau ci pentru cei care vrei sa-ti duca mesajul mai departe, potrivit lui Razvan Matasel, managing partner al agentiei Arsenoaiei & Matasel. Conceptul, pe baza caruia a fost construita campania “Bucharest by Hand” pentru brandul Grolsch, presupune patru ingrediente: o idee; o actiune versus o simpla comunicare; co-creare prin implicarea consumatorului; propagare.
Spre deosebire de modelul clasic de comunicare, unde mesajul publicitar ajungea prin media direct la grupul tinta, in cazul planificarii propagarii acesta ajunge mai intai la un grup de influentatori sau la o comunitate, care vor participa la crearea mesajului pentru ca acesta sa ajunga intr-un final la grupul tinta.
In cazul campaniei “Bucharest by Hand”, ideea a fost crearea unui experiment de manufacturare a unui Bucuresti personalizat. Ea implica, dincolo de comunicare, o actiune propriu-zisa: construirea unui Bucuresti subiectiv. Propagarea a fost realizata prin lideri de opinie precum fotograful Alex Galmeanu, artistul vizual Noper si activistul Dragos Bucurenci, care au fotografiat, desenat sau scris despre propriile lor variante ale Bucurestiului. Co-crearea mesajului s-a facut impreuna cu comunitati reunite in jurul unor evenimente precum Lecturi Urbane, Street Delivery, Shorts Up sau Micul Paris.
“Trebuie sa aveti o idee, niste instrumente si sa gasiti niste oameni misto care sa spuna povestea voastra mai departe. E despre a identifica comunitati relevante si a construi o coregrafie intre ele”, a spus Matasel.
Campania Grolsch a adunat peste 400 de contributii ale utilzatorilor, care si-au incarcat pe site propriile variante ale Bucurestiului. De asemenea, vanzarile au crescut cu 109% peste estimari, potrivit publicitarului.
Smartphoniaci
Sorin Tranca, director de creatie la Friends Advertising, a vorbit despre o tendinta legata de utilizarea smartphoneurilor. Daca in decembrie 2010 numarul smartphoneurilor in Romania era de circa 2 milioane, pana la finalul lui 2011 el ar putea ajunge la 3 milioane. Studiile arata ca anumite forme de utilizare a Internetului creeaza dependenta. Un cercetator de la Universitatea Yale citat de Tranca a aratat ca adictia pentru smartphoneuri seamana cu cea pentru jocurile de noroc. Utilizatorii dependenti sunt ultraconectati, avizi de recompense si isi verifica telefonul in medie de 160 de ori pe zi, in special mailul si profilul de Facebook.
“1 din 3 posesori de smartphone are un comportament dependent. Pana de Craciun vor fi 1 milion de romani «smartphoniaci». Sunt marketerii pregatiti pentru 1 milion de romani?”, a spus Tranca.
“Marketingul e tot mai social. In 2007 a fost redefinit marketingul ca un schimb intre consumatori si branduri, care aduce valoare”, a mai spus creativul. “Nu mai incercam sa vindem, ci sa fim ca niste nuntasi simpatici. Iar latura conversationala trebuie crescuta. Brandurile valoroase sunt amici, prieteni de la care ai ce invata”.
Campanii pe Facebook
In jurul comunicarii pe Facebook s-a creat un intreg set de concepte. Trioul “paid-owned-earned” se refera la ceea ce detine un brand, in principal pagina de Facebook (owned), cum isi promoveaza respectiva pagina prin campanii de publicitate pe Facebook (paid) si cum interactioneaza mai departe cu fanii brandului si, in general, utilizatorii de Facebook (earned).Cea mai importanta componenta a acestui trio este cea “owned”, adica pagina de Facebook, unde brandul alege cum se prezinta utilizatorilor. Pentru promovarea prin Facebook Ads se stabileste un buget in functie de obiective, potrivit Cristinei Apostolescu, interaction planner la MEC. Astfel, daca obiectivul e notorietatea se alege o campanie prin CPM (cost per mia de utilizatori), iar daca obiectivul e strangerea unei baze de date sau a participantilor la o promotie se merge pe varianta CPC (cost per click).
Costul mediu al Facebook per mia de utilizatori este de 0,15 euro, iar cel mai scazut cost per click obtinut de MEC a fost de 0,04 dolari. “CPC-urile pot sa fie foarte mici. Cu cat avem rata de click mai mare, cu atat avem costuri mai mici. Testezi diferite variante”, a mai spus Cristina Apostolescu.
Aplicatii pentru mobil si advergames
In ultima perioada, si companiile romanesti au inceput sa ceara de la agentiile digitale aplicatii pentru mobil. Maria Olteanu, client service director la MB Dragan, a dat exemplul unor aplicatii produse pentru Adevarul si Ursus. In cazul Adevarul, a fost vorba despre aplicatii care permiteau citirea ziarului in format pentru iPhone si iPad. Aplicatia costa 0,79 euro si a fost descarcata pana acum de circa 2400 de utilizatori.In cazul Ursus, aplicatia pentru iPhone a fost una gratuita, prin care soferii puteau sa-si calculeze numarul de ore dupa care puteau urca la volan dupa ce au baut alcool. Realizarea unei astfel de aplicatii dureaza circa 5 zile lucratoare, la care se mai adauga perioada pana cand este admisa de app store – care poate dura intre doua zile si doua saptamani.
O alta tendinta in comunicare sunt advergamesurile, adica jocurile realizate de un brand. Brandul se poate face vizibil intr-un advergame intr-o varietate de moduri, de la un panou publicitar plasat in interiorul jocului, pana la transformarea produsului in unealta pentru joc.
“De ce advergames? Poti sa ajungi la o audienta pe care nu o poti atinge altfel. Jocurile bune au potential viral foarte mare si reprezinta un tip de comunicare neintruziva”, a spus Dan Virtopeanu, director general la Voxline.
Managerul a dat ca exemplu jocul Juicyville realizat pentru brandul Juicy Fruit. Deoarece pentru a putea intra in joc, copiii aveau nevoie de un cod de pe ambalaj, vanzarile au crescut cu 70% fata de perioada anterioara.
