Mario Garcia: A experimenta, o situatie de viata si de moarte
Mario Garcia, cel care pe parcursul celor 30 de ani de activitate ca designer de web si print a creat si relansat peste 450 de publicatii, spune ca actualul context economic a avut si un impact pozitiv asupra presei scrise: pentru prima data, multi editori conservatori au renuntat sa fie introspectivi si au inceput sa experimenteze.“Editorii se uita cu o atentie mai mare la propriile produse, sunt mai deschisi catre experimente. Multi isi spun ca trebuie sa incerce solutii noi pentru a atinge cititori noi, care sunt mai greu de atras. Criza si oportunitatile de autoanaliza merg mana in mana. E o situatie de tipul «win-win»”, a declarat pentru Wall-Street Mario Garcia (foto).
In primul an de la debutul crizei mondiale, imaginea presei scrise este similara cu cea a majoritatii industriilor: panica, taieri de personal in toate departamentele, achizitii. “Vorbim de o perioada traumatizanta. Veniturile din publicitate au scazut dramatic, tirajul a scazut la randul sau. Este o perioada de analiza a ceea ce facem si cum facem”, considera Garcia.
Care a fost principalul efect al recesiunii asupra printului? Mario Garcia aminteste reducerea numarului de pagini, a spatiului pentru publicitate si a numarului de designeri. “Toate aceste aspecte au avut consecinte asupra design-ului unei publicatii. Aceasta a trebuit sa se adapteze la un spatiu redus si sa incerce sa arate bine cu mai putine resurse”, spune Garcia.
Totodata, din ce in ce mai multe ziare gratuite au iesit de pe piata, in timp ce altele incearca sa gaseasca solutii pentru a se reinventa pentru alte piete. “Vad cea mai mare schimbare aici, in zona ziarelor gratuite. Din ce in ce mai multe acorda atentie sporita Internetului, blogg-urilor, retelelor sociale precum Facebook, pe care le considera surse de inspiratie. Inainte de criza, acest lucru nu era des intalnit”.
Presa ca un meci de tenis: In print lovesti un perete, in online te joci cu cititorii tai
In opinia lui Garcia, schimbarea imaginii unei publicatii ar trebui privita drept un proces constant, nu “o revolutie de o zi”.
“Layout-ul unei publicatii ar trebui schimbat ori de cate ori audienta careia i se adreseaza nu mai este atenta. Insa din lipsa resurselor financiare, din ce in ce mai putine publicatii au abandonat planurile de schimbare a layout-ului. Asistam incet incet la o schimbare, in sensul ca multe ziare incep din nou sa acorde atentie layout-ului”, afirma Mario Garcia.
In contextul unor venituri din publicitate in scadere, publicatiile ar trebui sa se concentreze asupra vanzarii de spatiu pe toate platformele disponibile – print, online, media digitale – si a extensiilor de brand - comercializarea de carti, CD-uri si alte articole, explica Mario Garcia. “Fiti inventivi. Un layout de exceptie nu va salva un ziar, la fel cum chirurgia plastica nu salveaza un pacient suferind de cancer. Fiti atenti la vanzarea de publicitate pe toate platformele si la editiile ziarelor disponibile pe terminalele mobile”, declara Garcia.
Cel mai recent proiect in care a fost implicat Mario Garcia a fost cotidianul financiar Wirtshaft Blatt din Austria, care a beneficiat de o imbunatatire a aspectului grafic in print, de o campanie de marketing ce si-a propus sa atraga un numar mai mare de abonati ai variantei online si ai versiunii pentru terminale mobile.
In opinia lui Mario Garcia, presa scrisa incepe sa ofere semnale ale revenirii, insa o redresare solida a industriei nu este asteptata mai devreme de jumatatea anului 2010.
Ce costuri implica o relansare in print
In opinia lui Iulian Comanescu, managing partner Comanescu, “relansare” este un termen generic ce poate include de la un face lift (cu costuri de 5.000 de euro), la un art director din Romania, la o campanie de ATL, care poate depasi 1 mil. euro net. “In functie de reteta, mai pot intra la «relansare» un studiu cantitativ, pentru precizarea targetului, care poate depasi 10.000 de euro, tiparirea unui dummy (numar zero), focus group-uri pentru testarea acestuia si multe altele. Pe piata romaneasca se merge pe solutii necostisitoare, dar acestea inseamna in esenta bani aruncati: Cotidianul, Gandul si Ziua au beneficiat, de pilda, de asemenea relansari si vand 10-15.000 de exemplare. Business Standard e un exemplu aparte, care a ajuns la «versiunea a patra» fara sa faca nimic notabil. Desi e desenat superb de Cristi Lipan, are carente de continut care par insurmontabile. Ce facem daca nu merge nici de data asta? Versiunea 5?”, sustine Iulian Comanescu (foto).
Potrivit acestuia, in functie de complexitate, un astfel de proces poate dura de la cateva saptamani la cateva luni.
“Cred ca singura «relansare» care a meritat acest nume a fost una mai veche, a Evenimentului zilei, din 2005. Celebra bulina a fost omorata, ziarul a fost asezat pe un flux de lucru modern, cu scris la numar de semne si un layout contemporan, au fost operate schimbari de organigrama, s-au cheltuit bani multi pe o campanie ATL nu foarte reusita. Actiunea nu a dus la cresterea ziarului, dar stau si ma gandesc pe de alta parte cum ar fi aratat Evenimentul zilei cu bulina pe taraba, in 2009”, afirma Comanescu.
Pe de alta parte, Iulian Comanescu considera ca problemele cotidienelor serioase din Romania sunt unele profunde, care nu tin de o culoare sau un font.
“Trebuie lucrat la resurse umane, la valori redactionale, obiective, criterii, exemple, subiecte. Lipseste in totalitate trainingul pe continut, (…) managerii romani prefera oricand o petarda de jurnalist care livreaza trei dezvaluiri pe saptamana in locul unui om serios de investigatii, care nu poate livra lucruri relevante decat o data sau de doua ori pe luna”, declara Comanescu.
Foto credit: Paul Diaconu
Presa locala, prima victima a crizei financiare
Primul an de criza a lovit puternic in piata romaneasca de media, cea mai afectata fiind presa scrisa, unde titlurile fara sustinere din partea trusturilor au cedat primele.Ultimele 12 luni au fost extrem de dificile pentru presa locala din Romania. Trusturile de presa au ales sa-si abandoneze publicatiile locale, pentru a se concentra asupra celor mai puternice branduri din portofoliu – ziarele centrale.
Astfel, Publimedia International a renuntat la editiile tiparite ale publicatiilor Humedoreanul, Clujeanul, Bihoreanul, Banateanul si Ieseanul, pastrandu-le exclusiv in varianta online. Asta dupa ce se luase in discutie inchiderea lor definitiva. In urma deciziei, echipa de la Clujeanul a parasit publicatia si si-a infiintat, din fonduri proprii, un saptamanal numit Viata Clujeanului.
Grupul EMI European Media Investment AG, actionar majoritar in Monitorul de Cluj, Monitorul de Sibiu, Monitorul de Medias si Monitorul de Alba, a vandut ziarele catre actionarii minoritari. Decizia a fost influentata de strategia Goldbach Media Group, proprietarul ARBOmedia, de a se concentra cu precadere pe media electronice.
Bugetele de publicitate pentru presa scrisa au scazut, potrivit estimarilor din piata, cu 60-70% in 2009.
Cititi aici care au fost principalele evenimente pe piata de media si publicitate, in ultimul an
