'Basescu si-a asumat intreaga poveste'
Pe 6 mai, dupa cateva zile in care s-a vehiculat o posibila majorare a TVA si a cotei unice si in care guvernantii si reprezentantii FMI au refuzat sa comenteze, presedintele Traian Basescu a fost primul oficial care a iesit public cu o declaratie: taxele nu vor creste, insa de la 1 iunie vor fi micsorate atat salariile bugetarilor, cat si pensiile. Presedintele a devenit astfel, ca in multe alte randuri, purtatorul unui mesaj al guvernului – o pozitie asumata, fata de care parerile sunt impartite.Situatia sociala grava si masurile extrem de drastice care urmau sa fie anuntate motivau o iesire a presedintelui Romaniei, mai ales dupa o perioada de absenta a acestuia din spatiul public, considera Laura Florea (foto), managing partner al firmei de lobby si public affairs Point Public Affairs. “Daca masurile luate ar fi fost de natura economica, poate ca prezentarea acestora ar fi fost facuta de primul-ministru sau de ministrii economici. In conditiile in care insa aceste masuri privesc categorii sensibile ale populatiei, precum pensionarii, iesirea presedintelui arata o asumarea curajoasa a responsabilitatii masurilor, bune sau rele”.
Importanta nationala a subiectului ce urma sa fie anuntat necesita prezenta presedintelui, considera si Alfred Bulai, sociolog si profesor universitar.
In plus, Traian Basescu si-a asumat adesea teme publice, inca de la Criza Ostaticilor, din 2005. “Stie sa preia initiativa macar la nivel retoric si sa faca din restul politicienilor o masa amorfa, reactiva”, spune consultantul media Iulian Comanescu.
Pe de alta parte, exista ipoteza ca partidul de la putere, PDL, sa fi fost mai grijuliu cu voturile bugetarilor si a pensionarilor decat presedintele, aflat la al doilea mandat.
“Probabil ca putem vorbi de comunicare «corecta» in cazul de fata. Am stat si m-am gandit daca Basescu n-ar fi putut merge pe varianta «joint press conference» cu Jeffrey Franks de la FMI si eventual cu Emil Boc. Din moment ce n-a facut asta si a iesit primul, se confirma ca a vrut sa-si asume intreaga poveste”, mai spune Comanescu. Faptul ca Traian Basescu a revenit cu declaratii in zilele urmatoare intareste intentia acestuia de a-si asuma mesajele.
Cristian Pirvulescu, politolog si presedinte al Asociatiei “Pro Democratia”, considera insa ca, prin iesirea sa publica, presedintele si-a asumat din nou un rol in afara Constitutiei si anume cel de “presedinte jucator”. Ideea este foarte riscanta, spune Pirvulescu, mai ales ca in acest caz presedintele s-a implicat in situatia unei categorii majoritare – pensionarii si bugetarii, care reprezinta circa 7 milioane de romani.
Stolojan: Masurile economice trebuiau anuntate de guvernator si ministrul de Finante
Cresterea taxelor, o strategie de comunicare?
La inceputul saptamanii trecute au aparut in presa, “pe surse”, primele informatii potrivit carora Fondul Monetar International le-ar impune guvernantilor sa mareasca TVA si cota unica cu 6 respectiv 4 puncte procentuale. In lipsa unei confirmari oficiale, liderii de opinie si mediul de business au reactionat vehement, creand scenarii de inrautatire a situatiei economice daca aceste masuri vor fi aplicate. Joi, cand Traian Basescu a anuntat ca nu va avea loc o majorare a taxelor, mesajul sau a reprezentat aproape o usurare pentru multe persoane.Potrivit lui Cristian Pirvulescu, informatiile despre cresterea taxelor au fost “scapate” intentionat de la Cotroceni, pentru a crea diversiune si a legitima decizia de scadere a salariilor si pensiilor.
“S-a mers pe aceasta logica care a avut un efect de estompare a unei posibile critici publice – ma refer la lideri de opinie, mediul de afaceri, oameni care au avut discursul «bine ca nu s-au marit taxele»”, spune si Alfred Bulai (foto). “A fost o strategie care s-a folosit in toti anii ‘90, provine din comunism. Anuntai o chestie mai dura si se intampla ceva mai putin dur”.
Potrivit Laurei Florea, anuntul presedintelui, facut in mijlocul isteriei cu majorarea taxelor, i-a lasat in offside pe analistii mai mult sau mai putin obiectivi care criticasera aceasta potentiala decizie a guvernului. “Au avut nevoie de un pic de timp in care sa se replieze si sa isi remodeleze discursul”.
Atunci cand a anuntat decizia guvernului, Traian Basescu a pus in oglinda cele doua variante, numindu-le “varianta neincrederii” FMI fata de guvern - cresterea TVA la 24%, cresterea cotei unice si reducerea salariilor in sectorul bugetar cu 20% si “varianta increderii”, adica scaderea salariilor si a pensiilor.
Chiar daca “incredere” este un termen tare, pus langa “neincredere” este anulat si arata ca, de fapt, singura optiune a guvernantilor era cea pe care au adoptat-o, spune Bulai.
Si Laura Florea considera surprinzatoare terminologia folosita de Traian Basescu. “Ne-am fi asteptat la cuvintele «optimist» si «pesimist». Insa utilizarea cuvantului «optimist», pe langa faptul ca ar fi parut ca fiind o apreciere, un atribut pus de Presedinte acestor masuri, ar fi fost total nepotrivita in contextul reducerii pensiilor, salariilor bugetarilor sau veniturilor asistatilor sociali. Utilizarea cuvintelor incredere / neincredere a eliminat acest risc de interpretare, dar a indus si notiunea de un tert obiectiv (respectiv FMI) care are sau nu are incredere in Romania”.
Diviziunea sociala, criticata de analisti
Potrivit lui Bogdan Teodorescu (foto), scriitor si profesor universitar, principala tendinta a discursului lui Traian Basescu a fost incercarea de a crea ostilitate intre mai multe categorii de persoane: intre bugetari si cei care lucreaza in mediul privat; intre pensionari si populatia activa; intre cei care au nevoie de ajutor social si cei care nu au nevoie de ajutor social.Traian Basescu a comparat sistemul bugetar cu “un om foarte gras si mare, de 200 de kilograme, care sta in spinarea unuia de 50 de kilograme (sistemul privat – n.red.) si tot vrea, cand vede farfuria cu mancare, tot ala gras vrea sa manance, nu-i lasa nimic astuia slab, in spatele caruia sta”. De asemenea, seful statului a spus ca e nevoie de reducerea cheltuielilor cu asistenta sociala deoarece Romania nu poate fi un stat social. “Trebuie sa terminam cu demagogia si cu incurajarea nemuncii”, a declarat presedintele luni, intr-o intalnire cu parlamentarii.
In opinia lui Alfred Bulai, Traian Basescu a ignorat conceptul de echitate in discursul sau. “Ni s-a spus ca unii sunt rai si unii sunt grasi, ca stam pe spinarea celorlalti, ceea ce mi s-a parut ca antreneaza un blocaj fundamental in societate”.
Cat despre statul social, Cristian Pirvulescu atrage atentia ca Uniunea Europeana functioneaza dupa regulile statului social, in care prioritara profitului este asigurarea unui nivel de trai decent pentru toti cetatenii.
Pirvulescu mai sustine ca in seara zilei de 6 mai, dupa prima iesire a lui Traian Basescu pe tema reducerilor in sistemul bugetar, emisiunea “Sinteza zilei”, realizata de Mihai Gadea pe Antena 3, cunoscuta pentru abordarea anti-Basescu, a avut un rating record de 10%. Cifrele de audienta ar demonstra, spune politologul, ca publicul nemultumit de mesajul presedintelui a cautat un discurs care sa i se opuna.
Iulian Comanescu inainteaza ideea ca presedintele s-ar putea orienta spre un alt electorat, mai tanar, urban. “De fapt, comunicand o veste proasta pentru bugetari si pensionari, Basescu a dat o «prajitura» clasei de mijloc: «Stati linistiti, nu umblam la taxe»”.
Pirvulescu: Discursul lui Basescu ii contureaza strategia pe termen lung
Discursul lui Traian Basescu din ultimele zile a fost primul care l-a expus foarte mult pe presedinte, spune Cristian Pirvulescu (foto). “Este un discurs neoliberal. Este clar ca in momentul de fata Traian Basescu este interesat de locul pe care-l va ocupa in istorie si crede ca acest loc va putea sa fie ocupat doar daca se va prezenta ca un reformator radical. Proiectul sau politic incepe sa se desluseasca mai clar, chiar daca nu il comunica”.Politologul sustine ca presedintele urmareste crearea unui stat minimal, care se implica in viata cetatenilor doar in zona de securitate si in cea juridica. Pirvulescu face trimitere catre Scoala de la Chicago si modelele statului minimal implementate in anii ’80 in America Latina.
“Nu vorbesc despre un proiect. Avem legea invatamantului, care isi propune sa privatizeze institutii de invatamant, de legea pensiilor, legea salariilor. Nu este vorba despre accidente de calcul, in momentul de fata ele se releva ca parte a unei strategii”, sustine politologul, care vede Romania ca unul din teatrele principale a unei batalii ideologice globale privind organizarea societatii si a economiei.
