Fonduri de minimum 7 milioane de dolari pe an
Mai sunt doua saptamani din perioada de inscrieri pentru programul Orizonturi Deschise al Fundatiei Dinu Patriciu si dosarele curg. De curand, fundatia a organizat si primul sau Forum al Educatiei, gandit pentru a genera dezbateri intre jucatori din sistemul de invatamant. E o perioada aglomerata, insa proiectele noi fac parte din obiectivul fundatiei, spune Tincuta Baltag, 32 de ani, director general. Conduce fundatia inca de la infiintare, in 2007. Lucrase in Rompetrol incepand cu anul 2000, mai intai in departamentul de comunicare interna pe proiecte de responsabilitate sociala, iar apoi ca asistenta personala a lui Dinu Patriciu. "Il stresam mereu cu tot felul de cereri care ajungeau la departamentul nostru, care solicitau fonduri pentru educatie, pentru copii, pentru operatii. Si atunci cand domnul Patriciu a decis sa-si infiinteze propria fundatie si sa investeasca serios in asta, mi-a propus mie acest job", povesteste ea.
In 2007 au lansat primul proiect, Inventeaza-ti Viitorul, pentru elevi si studenti care provin din familii sarace. Programul functioneaza si acum, oferind 5000 de burse in valoare de 200 de lei pe luna pentru elevi de liceu si 500 de burse in valoare de 300 de lei pe luna pentru studenti. Treptat, s-au adaugat noi programe pentru masteranzi si profesori, de finantare a scolilor, de integrare a studentilor din strainatate in campul muncii etc. In prezent, fundatia deruleaza 7 programe nationale si are peste 5.600 de bursieri.
ONG-ul functioneaza pe baza unui endowment in valoare de 100 milioane dolari, pe care Dinu Patriciu l-a plasat in 2006 intr-un fond de investitii. Fondul ruleaza banii si ii investeste in diverse instrumente financiare, precum actiuni, obligatiuni sau imobile. Dobanda produsa de acestea reprezinta bugetul anual al fundatiei. Insa bugetul nu poate sa fie niciodata mai mic de 7 milioane de dolari, aceasta fiind marja minima fixata.
"Asta ne da un extraordinar de mare avantaj pentru ca putem sa gandim proiecte pe termen lung", spune sefa fundatiei. "Atunci cand nu iti e teama ca la anul n-o sa mai ai bani, poti sa gandesti strategic, la efectul sustenabil al proiectelor tale, la durabilitate, monitorizare. Asta e un lucru de care nu beneficiaza alte ONG-uri".
In functie de bugetul fixat la sfarsitul fiecarui an, ea stabileste o strategie generala pentru anul urmator. De obicei, este completata pe parcurs, pe masura ce apar noi oportunitati de proiecte. Chiar daca are programe stricte de inscrieri, fundatia primeste si onoreaza cereri de sprijin si in afara acestora, atunci cand considera ca respectivul caz are mare nevoie de ajutor.
Daca pe finalul anului mai raman fonduri se suplimenteaza numarul de burse, insa cel mai adesea fundatia finanteaza alte ONG-uri care au proiecte in domeniul educatiei si care nu dispun de fonduri suficiente. "Cautam activ astfel de organizatii care sa fie serioase, sa fi dat dovada ca au investit bine banii pana atunci, sa aiba rapoarte anuale. Si le finantam, e ca si cum am externaliza proiectele pe care nu le putem duce la indeplinire", explica Baltag. In opinia sa, intre ONG-uri nu exista concurenta. Fundatia Dinu Patriciu acorda, prin programul Inventeaza-ti Viitorul, 5500 de burse pentru liceeni si studenti, insa cererile sunt de peste 20.000. "Aproape toti ar merita bursa pentru ca sunt copii cu rezultate foarte bune, au mijloace materiale precare si daca s-ar putea gasi alte ONG-uri care sa-i poata sustine ar fi extraordinar".
Cat de implicat e Dinu Patriciu in fundatie
Dinu Patriciu este cel care fixeaza, la sfarsitul fiecarui an, strategia fundatiei impreuna cu Tincuta Baltag. Programele de burse au fost ideea lui. In rest, se intalneste cu cei de la fundatie macar o data la doua saptamani si discuta despre cum se desfasoara proiectele, despre idei noi, le da feedback si le face propuneri. De asemenea, e interesat de cum evolueaza bursierii, in special cei din programul Orizonturi Deschise, care urmeaza programe de masterat si doctorat in strainatate.Participa la intalniri organizate de fundatie cu bursierii din Inventeaza-ti Viitorul, elevi si studenti. "De obicei ies foarte bine, chiar incredibil. Ei sunt copiluti saraci si de multe ori se intampla sa nu fi ajuns intr-o tabara la munte asa cum ii ducem noi. Cateodata e pentru prima oara si este incredibil sa-i vezi transformandu-se de la o zi la alta. Vin in prima zi foarte timizi, nu ridica ochii din pamant, nu indraznesc sa vorbeasca si pleaca dupa trei zile cu ochii stralucitori, dupa ce au stat de vorba cu Dinu Patriciu, cu Andrei Plesu, si sunt total transformati", povesteste Baltag.
De asemenea, Dinu Patriciu face parte din juriul care decide bursierii la master si doctorat din programul Orizonturi Deschise, pe zona de economie. Dosarele trec printr-un prim filtru al fundatiei, dupa care sunt separate in functie de domenii si trimise catre juriu, care anul trecut a fost format din Dinu Patriciu, Andrei Plesu, Emil Hurezeanu, Dan Pascariu, presedintele UniCredit Tiriac, Petre Roman si Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane.
Tincuta Baltag spune ca Fundatia Dinu Patriciu este principalul proiect filantropic al miliardarului. Acesta finanteaza si alte ONG-uri, printre care fundatia Horia Rusu.
100 de burse pentru masteranzi si doctoranzi
Programul Orizonturi Deschise, unde se pot face inscrieri pana pe 15 iunie, acorda 100 de burse in valoare de pana la 15.000 de dolari unor tineri care au fost deja admisi la programe de masterat si doctorat in strainatate. Cei mai multi bursieri merg in Anglia si Olanda si sunt alesi in functie de prestigiul universitatilor care i-au acceptat, explica Tincuta Baltag. Fundatia se ghideaza dupa clasamentul celor mai bune universitati din lume intocmit de Times QS.In fiecare an este alocat un numar de burse pentru fiecare disciplina. Proportia e stabilita de catre juriul format din oameni de afaceri si oameni de cultura, in functie de cum percep acestia cererea de pe piata muncii. In 2010 s-au alocat pentru stiinte sociale si umane 15% din burse, stiinte economice - 30%, inginerie, stiinte exacte si IT - 30%, medicina, biologie si stiintele mediului - 15%, arhitectura, design si arte plastice - 5% si alte domenii - 5%.
In general, programul se adreseaza masteranzilor si doctoranzilor care vor sa studieze in Europa si mai putin in Statele Unite, unde costurile de scolarizare sunt foarte ridicate (40-50.000 de dolari pe an) si nu pot fi acoperite de cei 15.000 de dolari oferiti de fundatie.
La terminarea programului, tinerii sunt obligati sa se intoarca in tara si sa petreaca aici o perioada de timp echivalenta celei in care au fost finantati de catre fundatie. In caz contrar, trebuie sa returneze bursele. A fost cazul a patru tineri, care anul trecut au returnat bursele oferite de Fundatia Dinu Patriciu, dupa ce au ales sa ramana in strainatate.
Ca planuri pentru anul acesta, fundatia isi propune sa-si continue toate proiectele si sa se implice cat mai mult in sistemul educational. La jumatatea lui mai a organizat impreuna cu grupul Educativa si Liga Studentilor Romani din Strainatate o conferinta de trei zile in care au adus la aceeasi masa profesori, elevi, sindicate, reprezentanti ai Ministerului Invatamantului ca sa dezbata diferite teme care tin de domeniul educatiei. Tincuta Baltag spune ca incearca sa coalizeze o masa critica de oameni relevanti in acest domeniu, care sa dezbata aspectele critice, sa stabileasca impreuna solutii si apoi sa le implementeze.
"Ni se pare fascinant ca in momentul asta nu doar Romania are o problema cu propriul sistem educational. Este o miscare la nivel international, sunt foarte multe natii care contesta puternic felul in care se face acum educatia copiilor lor si vor sa reinventeze intregul sistem", spune Baltag. Scoala romaneasca ar trebui sa se indrepte spre un sistem adaptat anului 2010 si campului muncii, unde e nevoie de abilitati precum creativitate, capacitatea de a comunica cu ceilalti si a munci in echipa, de a face o prezentare si de a "te vinde" profesional. Toate astea ar presupune o schimbare de la baza a sistemului de invatamant, care s-ar putea face, sustine sefa fundatiei, daca mai multi actori implicati s-ar coaliza.
