Randamente, peste inflatie in intreaga lume
Sistemele de pensii private obligatorii au inregistrat de la lansare si pana in prezent (perioade cuprinse intre 6 si 28 de ani) performante investitionale mult peste rata inflatiei, fara a fi obligate prin lege sa garanteze depasirea inflatiei, potrivit Asociatiei pentru Pensiile Private din Romania (APAPR).Pe perioade de timp rezonabile, randamentul mediu anualizat pentru fiecare dintre aceste sisteme s-a situat mult peste rata inflatiei, performantele fiind situate intre 0,5 si 8,8 puncte procentuale peste inflatie, adica randamente in termeni reali.
Cercetarea a fost efectuata pe sistemele de pensii private obligatorii (Pilonul II) implementate in diferite state, dupa modelul recomandat de Banca Mondiala. Analiza randamentelor a luat in calcul intreaga perioada de la lansare si pana in prezent, adica intre 6 ani (Republica Dominicana) si 28 de ani de functionare (Chile), pentru care s-a calculat randamentul mediu anual si rata medie anuala a inflatiei, precum si randamentul mediu anual real (peste inflatie).
„In toate cele 13 state analizate, inclusiv Romania, Pilonul II a depasit fara probleme inflatia pe termen de cel putin cativa ani, fara ca vreunul dintre aceste state sa impuna prin lege garantarea de randamente peste inflatie”, atrage atentia APAPR.
Dintre toate cele 13 state analizate, Pilonul II din Romania ofera deja cele mai multe garantii privind randamentele fondurilor de pensii private (garantia contributiilor nete, care se traduce printr-o cerinta de randament cel putin 0% pe toata perioada de investire si garantia minima relativa la piata, care nu permite niciunui fond sa aiba performante semnificativ mai mici decat piata).
Majoritatea sistemelor similare se limiteaza la a obliga fondurile de pensii private sa ofere garantia minima relativa la piata (calculata similar cu cea din Romania), insa exista si state care nu solicita prin lege nicio garantie sau state care au renuntat la astfel de garantii, dupa ce le-au introdus la lansarea sistemului (Ungaria).
Performantele fondurilor, sustinute de statistici
Performantele din graficele de mai jos se refera la intreaga durata de functionare a fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II), incluzand si rezultatele anuale negative din 2008, cauzate de criza financiara. Desi multe din aceste sisteme de pensii private au „prins” multiple crize financiare, rezultatul lor anualizat este semnificativ peste rata inflatiei, pe orice perioada.“Fondurile de pensii nu ar fi reusit aceasta performanta daca ar fi fost obligate sa garanteze inflatia. Dat fiind ca nu si-ar fi permis sa investeasca in active riscante (precum actiunile), ele ar fi pierdut toate oportunitatile de a realiza randamente superioare, investind in schimb in active sigure (in special titluri de stat) si obtinand, deci, randamente la nivelul inflatiei si nu mai mult”, a declarat, pentru Wall-Street, Emilia Bunea, CEO ING Fond de Pensii.
De pilda, in Polonia, explica Bunea, daca fondurile de pensii ar fi garantat inflatia, si ca urmare ar fi obtinut un randament mediu egal cu inflatia in cei zece ani de functionare, participantii ar avea acum in conturile lor jumatate din valoarea pe care o au in realitate.
Analiza arata, de asemenea, ca performantele pe termen lung raman real-pozitive (peste rata inflatiei) in pofida unor ani foarte dificili, asa cum a fost 2008, cand, din cauza crizei financiare si a pierderilor bursiere, fondurile de pensii private din aproape toate statele au fost pe minus, marcand deprecieri de active.
Per total insa, randamentele raman peste nivelul inflatiei – mai mult, dupa anul de scaderi 2008, cele mai multe dintre fondurile de pensii din lume s-au reintors pe crestere in 2009. Acesta este si cazul sistemelor similare Pilonului II romanesc din celelalte state ale Europei Centrale si de Est: Polonia, Ungaria, Bulgaria, Croatia, Slovacia, tarile baltice si altele.
„Pe scurt, analiza arata ca, in pofida anului de criza 2008 si a mai multor crize financiare de diferite amplitudini in ultimele decenii, sistemele de pensii private obligatorii (similare celui romanesc) au produs rezultate peste inflatie, in perioada de la lansare si pana in prezent. Nu exista dovada mai clara a eficientei decat experienta demonstrata deja la nivel mondial, din care sistemul romanesc a preluat cele mai bune practici”, Crinu Andanut (foto), presedintele APAPR.
Alte argumente impotriva garantiilor suplimentare
Explicatia pentru acest fenomen de trecere pe cresteri a fondurilor in 2009 este oferita de expertii Uniunii Europene, intr-un raport publicat in luna martie 2009, cu referire la efectele crizei financiare asupra fondurilor de pensii din spatiul comunitar: fondurile de pensii private investesc pe termen foarte lung, nu au avut expunere la active periculoase sau toxice si nu sunt obligate sa marcheze deprecierile de active inregistrate ocazional. Cu alte cuvinte, fondurile de pensii private nu sunt obligate sa vanda active in pierdere, imediat dupa perioade de criza, intrucat plata pensiilor se face treptat, astfel ca fondurile de pensii, spre deosebire de alti investitiori institutionali, recupereaza de cele mai multe ori deprecierile de active, pastrand activele in portofoliu si pe perioada de recuperare a pietelor financiare.
“Fondurile de pensii au aratat ca stiu sa investeasca prudent. Acestea fiind spuse, sa nu uitam ca, pentru a optimiza randamentele pe termen lung, fondurile de pensii trebuie sa inceapa sa isi asume si riscuri investitionale ceva mai mari (crescand, de exemplu, alocarea in actiuni), chiar daca acest lucru va insemna mai multa volatilitate (respectiv scaderi ale valorii activelor) pe termen scurt”, spune Bunea.
Un alt argument impotriva obligarii fondurilor de pensii private la garantii suplimentare, prin lege, este oferit chiar de catre expertii Bancii Mondiale si ai OECD, in doua rapoarte indepedente de analiza, publicate in decembrie 2008 si respectiv aprilie 2009: crizele sunt fenomene conjuncturale, trecatoare, iar performanta pensiilor private trebuie masurata agregat, pe perioade lungi de timp, iar decidentii nu trebuie sa se lase influentati de o scurta perioada negativa pentru a-si face o imagine asupra intregului sistem.
Beneficiind de un start prudent in anul 2008, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) din Romania au obtinut in ultimul an (mai 2008 – mai 2009) un randament mediu ponderat mai mult decat dublu fata de rata inflatiei, respectiv 12,5% fata de 6%, adica un randament mediu real de 6,2%.
Scenariu: Efecte imediate ale impunerii prin lege a garantarii inflatiei
Daca garantarea peste inflatie ar fi impusa prin lege, efectele nu ar intarzia sa apara. Va prezentam mai jos cateva dintre acestea, asa cum le vad jucatorii din piata.„La nivelul Asociatiei noastre, ne-am exprimat in nenumarate randuri nu doar o opinie, ci argumente puternice, de natura tehnica si economica: o astfel de falsa „garantie” ar avea ca unic efect distrugerea completa a Pilonului II din Romania si, odata cu el, a oricarei sanse de economisire solida pe termen lung, in vederea pensionarii, pentru populatie”, a declarat Crinu Andanut, preseditele APAPR.
Cerinta privind „garantarea inflatiei” prin lege este nemaiintalnita in niciun alt sistem de pensii private – nicaieri in lume nu exista asemenea legislatie, asa cum exista inca unele voci la noi, explica Andanut . Mai mult, Banca Mondiala, institutia care a creat sistemul de pensii private obligatorii aplicat in circa 30 de state, inclusiv Romania, a respins recent, in cadrul catorva studii si rapoarte, ideea introducerii unor astfel de „garantii”, care nu fac decat sa distruga un sistem eficient, construit cu multe eforturi, similar Pilonului II din Romania.
Primul efect se refera la iesirea completa a fondurilor de pensii din investitiile in actiuni.
Apoi, costul garantiei ar fi foarte mare pentru participant.
Investirea aproape exclusiv in titluri de stat romanesti echivaleaza, practic, cu nationalizarea sistemului de pensii private.
Unul dintre cel mai grave efecte se refera la randamente semnificativ mai mici, pe termen lung.
“Si nu in ultimul rand, combinatia de costuri prea mari (pentru participant si pentru administratori deopotriva) si randamente prea mici ar putea duce la desfiintarea sistemului de pensii private si reintoarcerea la sistemul exclusiv de stat, unde nu se pune nici un ban deoparte pentru pensionarii de maine si unde nu exista nici o garantie cu privire la pensia acestora”, a declarat Bunea.
Ce asteapta jucatorii de la autoritati
De la statul roman, actorii din piata asteapta doua lucruri majore pentru perioada urmatoare, in contextul anuntarii recesiunii de catre presedintele tarii, Traian Basescu. In primul rand, revenirea cat mai rapid, chiar din 2010, la calendarul initial de contributii pentru Pilonul II si sa fie respinsa, pentru a patra oara in ultimul an, initiativa de garantare a inflatiei pentru Pilonul II.„Afirmam cu toata responsabilitatea ca introducerea acestei cerinte in legislatie ar falimenta cu siguranta sistemul de pensii private, cu efecte greu de prevazut pentru romani, ca si pentru imaginea Romaniei, in general”, spune Andanut.
Emilia Bunea explica faptul ca statul roman a lansat Pilonul II de pensii pentru a incepe sa raspunda, partial, marii intrebari ”De unde vor veni banii pentru pensiile tinerilor de azi?”. “Desi contributiile la Pilonul II sunt de 15 ori mai mici decat cele la pensia de stat, banii acestia, putini cati sunt, sunt pusi clar deoparte pentru fiecare dintre noi, angajatii de astazi, in timp ce cu privire la restul pensiei noastre, cea care va trebui sa vina de la stat (si mai precis de la angajatii de maine) nu avem decat incertitudini”, spune Emilia Bunea (foto).
Apoi, ea enunta ca ceea ce asteapta piata de la fiecare dintre guvernele care vor conduce tara de acum si pana la varsta pensionarii participantilor este tocmai respectarea acestei viziuni.”Sa respecte dreptul de proprietate al participantilor asupra banilor lor, sa priveasca pe termen lung, dincolo de implicatiile strict pentru propriul mandat si sa asigure o supraveghere de inalta calitate a pietei pensiilor private”, a concluzionat Bunea.
