Cauzele necesitatii reformei pensiilor in Romania
Studiile internationale arata ca cea mai mare parte a lumii moderne se confrunta cu probleme demografice deosebit de grave: natalitatea este in cadere libera, iar media de varsta a populatiei creste rapid. Cu alte cuvinte, populatia tot mai multor state se reduce si, in acelasi timp, asistam la un fenomen de imbatranire a populatiei la nivel global. Cresterea nivelului de trai din ultimul secol, dezvoltarea profesionala a indivizilor, ca si dezvoltarea si progresele medicinei, sunt cauzele imbatranirii populatiei.
Aceasta tendinta a inceput sa se manifeste in urma cu cateva decenii, iar efectele imbatranirii populatiei la nivel mondial incep sa se manifeste si mai pregnant. Romania se afla in aceeasi situatie, ba chiar mai grava decat media globala sau cea regionala. Toate studiile institutiilor nationale si internationale abilitate de genul BM, FMI, ONU, UE, BERD si Institutul National de Cercetari Economice arata acelasi lucru: populatia Romaniei se afla intr-un accentuat trend de scadere si imbatranire, fapt care, in lipsa reformelor profunde, va duce in cateva decenii la explozia „bombei demografice”.
Astfel, populatia Romaniei a scazut in perioada 1990-2008 cu 1,8 milioane de locuitori, de la 23,2 la 21,4 milioane de locuitori, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Iar pana in 2050, populatia Romaniei va continua sa scada, pana la circa 16-17 milioane de locuitori, cu 6-7 milioane mai putini decat in 1990, arata studiile UE, BM, FMI, ONU, INCE.
De departe insa cel mai pesimist scenariu de scadere a populatiei Romaniei arata ca aceasta va numara 13,3 milioane de locuitori pana in 2050, potrivit unui studiu BERD din 2008. De altfel, rata natalitatii din Romania a scazut de la 13,7‰ in 1990 la 10‰ in 2008 (potrivit INS) si va continua sa scada, potrivit prognozelor demografice.Totodata, rata fertilitatii a scazut in Romania de la 2,3 copii / femeie in 1989 la 1,3 copii / femeie in 2008 si s-a plafonat la acest nivel in ultimii 12 ani, conform INS.
In acelasi timp, durata medie a vietii in Romania a crescut de la 70 de ani in 1990 la 74 de ani in 2008, potrivit INS si continua sa creasca.
O succinta concluzie preliminara arata ca populatia se reduce, tendinta pare ireversibila, iar fenomenul se suprapune peste cel de imbatranire a populatiei, care, de asemenea, accelereaza, iar cel mai grav lucru este ca toate aceste fenomene demografice au avut loc in mai putin de 20 de ani, atrage atentia APAPR.
De ce s-a introdus sistemul multipilon?
Astfel, reducerea si imbatranirea populatiei inseamna presiuni tot mai mari pe umerii bugetului public de pensii (bugetul de asigurari sociale de stat), care trebuie sa sustina, cu tot mai putini salariati si platitori de contributii sociale, un numar tot mai mare de pensionari din sistemul public. Problemele demografice ale Romaniei arata ca sistemul public de pensii nu mai este sustenabil in forma actuala si necesita reformarea de la baza, pentru a nu intra in colaps in deceniile viitoare.Din motivele prezentate mai sus, statul roman a introdus in 2007 sistemul de pensii private multipilon testat si recomandat de catre Banca Mondiala. Sistemul de pensii private multipilon este compus din pilonul II- obligatoriu si pilonul III – facultativ de pensii private.
In prezent, peste 30 de state din intreaga lume au adoptat sisteme de pensii multipilon asemanatoare, pe constructia recomandata de BM. Cele mai multe sunt in America Centrala si de Sud (prima data in Chile, in 1979) si in Europa Centrala si de Est, unde 11 state, inclusiv Romania, au un asemenea sistem de pensii private multipilon.
In toate aceste state, inclusiv in Romania, sistemul public de pensii resimte din plin impactul „bombei demografice” astfel ca daca in 1990, la sistemul public de pensii contribuiau 8,2 milioane de salariati, care sustineau 2,5 milioane de beneficiari (pensionari de asigurari sociale de stat) anul trecut, la sistemul public de pensii contribuiau 4,9 milioane de salariati, care sustineau 4,7 milioane de beneficiari (pensionari de asigurari sociale de stat). Rezulta din aceste date ca raportul s-a modificat de la aproape 3,3 salariati care sustin un pensionar la un raport aproape paritar, citeaza APAPR datele INS.
„Sistemul public de pensii (asa-numitul pilon I, de stat) functioneaza dupa principiul redistributiv (in engleza, PAYG = pay as you go): statul colecteaza contributii sociale de pensii de la salariati si le plateste imediat, sub forma de pensii, catre pensionarii actuali. Datele statistice arata deja ca aceasta logica redistributiva nu mai poate functiona pe baze sustenabile prea mult timp de acum incolo, in conditiile problemelor demografice. Salariatii (contributorii) vor fi tot mai putini, iar pensionarii (cei care beneficiaza din sistemul public de pensii) vor fi tot mai multi”, se mentioneaza in analiza APAPR.
O alternativa la problema demografica adusa de autoritati a fost exact sistemul de pensii private, prin care fiecare participant poate economisi pentru propriul viitor. Sistemul privat de pensii are cateva diferente fata de cel public astfel ca banii participantilor sunt investiti pe termen lung, in loc sa fie cheltuiti imediat, iar participantii au drept de proprietate asupra contului personal in care li se strang banii de pensie. Practic, sistemul privat da participantilor sansa unei pensii decente la varsta retragerii, in timp ce concurenta dintre administratori, normala in orice economie functionala asigura eficienta sistemului, adica randamente eficiente la investitiile realizate cu banii participantilor.
Reforma pensiilor in lume. Diferente si asemanari
Problemele demografice cu care Romania se confrunta si din partea careia va avea tot mai multe probleme sunt intalnite peste tot in lume, de aceea statele si-au reformat sau isi reformeaza sistemul public de pensii, introducand sisteme private de economisire pentru pensionare. De exemplu, in regiunea Europei Centrale si de Est, 11 state au adoptat modelul de pensii private de tip multipilon recomandat de Banca Mondiala. Reforma a inceput in regiune in 1994, intai cu pilonul III de pensii private facultative si apoi cu pilonul II de pensii private obligatorii.
„Statele din regiune au adoptat modelul de baza al Bancii Mondiale, adaptandu-l si modificandu-l in legislatia nationala dupa cum au considerat necesar. Pe lista statelor din zona care iau in calcul reforme similare se afla Republica Moldova, Ucraina, Rusia si alte tari. La sfarsitul anului 2008, in cele 11 sisteme de pensii private din Europa Centrala si de Est functionau peste 300 de fonduri de pensii private, care administrau circa 60-65 de miliarde de euro pentru mai mult de 35 de milioane de clienti”, potrivit APAPR.
Apoi, in Europa de Vest, sistemele de pensii private sunt diferite ca model fata de cele din Est. Modelul de baza este cel al pensiilor private ocupationale, oferite si administrate de catre companiile angajatoare. „De cele mai multe ori, practica a venit inaintea legislatiei – companiile incepand sa ofere „pachete de pensii private” cu mult inainte ca domeniul sa devina reglementat oficial. Diferentele fata de sistemul estic, cum este cel romanesc, sunt multiple si foarte complexe”, potrivit analizei Asociatiei.
APAPR mai explica si faptul ca nu toate statele europene au scheme de economisire privata, desi sistemele publice de pensii sufera de pe urma acelorasi probleme demografic ca si cele descrise mai sus, in cazul Romaniei.
De asemenea, la nivel global, tot mai multe state recurg la solutia privata pentru a-si reforma sistemul public de pensii. Modelul pensiilor ocupationale, foarte raspandit in Europa de Vest, este adoptat si de SUA, dar si de multe alte tari. „Diferentele dintre sistemele de pensii private din intreaga lume sunt insa si mai complexe decat cele de pe continentul european. La nivel global, activele totale ale fondurilor de pensii private erau de circa 20-25 de mii de miliarde de euro (trilioane de euro), la finele anului 2008”, detaliaza APAPR.
Numarul celor care economisesc pentru batranete in diverse scheme de pensii private este estimat la un miliard de persoane, conform datelor Asociatiei.
Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) implineste luna aceasta 5 ani de la infiintare, perioada in care operatorii din piata de pensii private au sustinut reforma pensiilor in Romania atat prin know-how dar si prin investitii de aproximativ o jumatate de miliard de euro.
In prezent, APAPR are 18 membri (13 administratori de fonduri de pensii si 5 banci depozitare), o reprezentativitate de aproape 100% pe piata de pensii private si este afiliata la cele mai puternice si influente organizatii mondiale de profil: EFRP (Federatia Europeana a fondurilor de pensii private) si FIAP (Federatia Internationala a administratorilor de fonduri de pensii). Fondurile de pensii din Romania numara in prezent aproape 5 milioane de participanti (pilonul II obligatoriu + pilonul III facultativ).
