Ce releva studiul?
Fondurile de pensii private de tip DC de pe continentul european gestioneaza in prezent economiile a peste 58 de milioane de salariati, dintre care 5 milioane sunt cei din Romania, arata studiul citat de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). Aceste fonduri de pensii administreaza circa 1,3 trilioane (mii de miliarde) de euro, castigand tot mai mult teren in practica europeana a pensiilor private. In acelasi timp, sistemele de pensii private cu „beneficii definite” (DB) isi reduc importanta pe plan european – circa 35 de milioane de salariati europeni contribuie la asemenea fonduri de pensii, care insa gestioneaza active de circa 2,2 trilioane de euro.
Impreuna, fondurile de pensii DC si DB formeaza Pilonul II european de pensii private.
„Studiul EFRP releva clar faptul ca pensiile private cu contributii definite si garantii reprezinta viitorul economisirii pentru pensie pe plan european. Din acest punct de vedere, Romania este deja aliniata la cele mai noi practici si tendinte globale in domeniu, avand un sistem de pensii private modern si adecvat”, a comentat Crinu Andanut (foto), presedintele APAPR, rezultatele studiului EFRP.
Sistemul de pensii private din Romania, lansat in 2007-2008, este, de asemenea, de tip „contributii definite cu garantii”, fiind adaptat in concordanta cu experienta europeana.
Pe de alta parte, studiul EFRP releva gradul ridicat de diversitate a fondurilor de pensii in spatiul pan-european. Design-ul schemelor de pensii de tip DC difera la capitolele participare, nivel al contributiilor, restrictii investitionale, tipul garantiilor oferite etc.
Care sunt statele cu cei mai multi participanti la sistemele DC?
Fondurile de pensii private de tip DC similare celui romanesc includ aproape 100% din populatia salariata in state ca Danemarca, Olanda si Suedia, unde participarea la aceste fonduri de pensii este cvasi-obligatorie, stabilita astfel prin contractele colective de munca la nivel national. De asemenea, participarea fortei de munca la fonduri de pensii private de tip DC este obligatorie in state ca Bulgaria, Danemarca, Ungaria, Polonia, Romania, Suedia, Austria, Islanda, Elvetia, Slovacia, Slovenia, Croatia si statele baltice.
Studiul releva ca cei mai multi participanti la fondurile de pensii private de tip DC se afla in Polonia - 14,5 milioane, dupa care urmeaza Suedia cu 6,7 milioane, Danemarca cu 4,6 milioane, Romania cu 4,4 milioane de participanti in 2009 (la momentul culegerii datelor), dupa care urmeaza Italia, Ungaria si Franta.
Principala problema a schemelor de pensii DC: Nivelul scazut al contributiilor
Schemele de pensii private de tip DC, cu cele mai ridicate rate de contributii virate catre fondurile de pensii sunt intalnite in Danemarca, unde circa 16% din venitul lunar al participantilor este virat catre pilonul II.In Cipru nivelul contributiei din venitul brut al salariatilor este de 12,5%, Islanda (12%), Irlanda (11%) si Guernsey (10%).
O alta realitate, reconfirmata de studiul EFRP arata ca la polul opus se situeaza Pilonul II (de pensii private obligatorii) din Romania, cu cel mai redus nivel al contributiilor, de doar 2%, la nivelul anului 2009. In prezent, nivelul contributiei din sistemul de pensii private obligatorii romanesc a crescut la 2,5% din salariul brut al participantilor, insa daca ar fi fost respectat calendarul initial, de la startul pilonului II (mai 2008 n.r.) fara „inghetarea” din februarie 2009, nivelul trebuia sa fie de 3% pentru 2010.
Potrivit legislatiei in vigoare nivelul contributiei va trebui sa ajunga la 6% pana in anul 2015.
EFRP arata clar ca pentru a produce beneficii consistente din Pilonul II, in suplimentarea pensiei de stat, nivelul de 10% al contributiei este considerat de specialisti un minim necesar.
Nivelul activelor acumulate si obtiunile de investitii
Dintre sistemele de pensii private de tip DC europene, cel mai mare volum de active nete administrate s-a acumulat pana in prezent in Marea Britanie (peste 560 de miliarde de euro), Danemarca (230 de miliarde de euro) si Elvetia (195 de miliarde de euro). Volumul activelor nete administrate de fondurile de pensii de tip DC depinde in mod direct de dimensiunea demografica a pietei muncii, vechimea sistemului si nivelul contributiilor virate la aceste fonduri de pensii.
Astfel, circa 60% dintre cele 42 de tipuri de scheme de pensii private cuprinse in studiul EFRP ofera participantilor mai multe optiuni privind investitiile efectuate de fondurile de pensii (model multifond sau „lifecycle”, „lifestyle” pensions).
De exemplu, in vestul Europei gradul de libertate a acestei alegeri este mai ridicat, in regiunea estica a Europei sistemul prevede un numar mai redus de optiuni, precum si un tip de portofoliu investitional implicit pentru participantii care nu aleg in mod activ.
La aceasta data, in Romania, optiunile investitionale sunt deocamdata disponibile doar la fondurile de pensii private facultative (Pilonul III), pe baze voluntare.
Garantiile
In materie de garantii, sistemul de pensii private din Romania este singurul din regiunea Europei Centrale si de Est si unul dintre putinele din Europa care ofera clientilor atat o garantie absoluta de performanta (randament de cel putin 0% pe toata perioada de acumulare), cat si una relativa (randament minim calculat periodic in functie de performanta medie a pietei), ceea ce asigura obtinerea de randamente investitionale competitive atat pe termen scurt, cat si pe perioade lungi de timp. In Romania, sistemul de pensii private obligatorii se confrunta cu propunerea de grantare a fandamentelor fondurilor de pensii peste nivelul inflatiei, insa acest gen de garantie nu este specific schemelor DC, cum este si cel romanesc, asa cum au semnalat in numeroase randuri specialistii. Mai mult decat atat, in Romania nu exista nici instrumentele financiare necesare care sa permita investitia activelor in vederea garantarii unui asemenea randament. Cu toate acestea, performantele investitionale ale fondurilor de pensii private, care au inregistrat un randament anualizat de 16,9% de la startul pilonului II, au depasit cu mult rata inflatiei de circa 5% din perioada de referinta.
EFRP explica, in studiul realizat, ca fondurile de pensii private de tip DC care ofera garantii complexe legate de performanta investitionala sunt cunoscute in practica europeana ca fonduri „(DC) hibrid” sau „DC cu garantii”, adica un mix intre mecanismele de functionare ale DC si DB.
Dintre fondurile de pensii cuprinse in analiza EFRP, 37% ofera un nivel minim de garantie, 25% ofera o garantie minima plus un mecanism de partajare a riscului investitional intre participant si finantatorul schemei de pensii (angajatorul, in sistemele ocupationale), 19% ofera o garantie relativa, in functie de performanta medie a pietei, iar 19% nu ofera absolut nicio garantie legata de rezultatul investitiilor.
Cum se platesc pensiile private europene?
Fondurile de pensii analizate in studiu ofera o paleta larga de optiuni privind plata beneficiilor rezultate din faza de acumulare. Cele mai multe scheme de pensii permit mai multe metode de plata (de exemplu: plata unei sume la data pensionarii si plata unei pensii viagere ulterior), motiv pentru care procentele urmatoare, adunate, nu duc la un rezultat de 100%. Astfel, posibilitatile de plata oferite de schemele de pensii de tip DC pot fi plata unei sume de bani la varsta pensionarii, fie integral, fie partial egala cu valoarea acumulata in cont, numita „lump sum” (52% dintre cazuri), plata unei pensii viagere fixe - „level annuity” (48% dintre cazuri), plata unei pensii viagere indexate - „indexed annuity” (38% dintre cazuri), plata unei pensii viagere legate de rezultatele unor investitii - „investment-linked annuity” (26% dintre cazuri).
Alte scheme recurg la plata unor sume pe o perioada fixa de timp - procedura numita si „retrageri programate” sau „income drawdown”, care reprezinta 18% dintre cazuri, in tarile studiate de EFRP.
Totodata, 38% dintre fondurile de pensii ofera si posibilitatea acordarii unei pensii de urmas sau supravietuitor.
Nivelul comisioanelor. Romania cel mai scazut nivel
Dintre statele in care lansarea sistemului de pensii private a presupus costuri semnificative de marketing, in Romania functioneaza fondurile de pensii cu cel mai redus nivel al comisioanelor percepute de administratori, maxim 2,5% din contributii si 0,6% pe an din active. Pentru comparatie, in Austria nivelul comisioanelor este de maxim 3,5% din contributii si 0,8% din active, in Belgia - 5% din contributii, 0,1% din active, 2% din anuitati si 0,05% capital pentru riscuri suplimentare.
In cazul Bulgariei nivelul comisioanelor poate ajunge la 5% din contributii si 1% din active, iar in Ungaria - 4,5% din contributii si 0,8% din active,in timp ce in Irlanda comisionele pot fi si de 5% din contributii si 1% din active.
In Polonia comisioanele sunt de 3,5% din contributii si 0,6% din active, in Spania ajung la 2% din active si 0,5 puncte procentuale din randament, iar in Marea Britanie urca pana al 1,5% din active (1% dupa 10 ani de contributii).
Ca regula generala, subliniaza APAPR, cu cat sistemul de pensii private ofera mai multa libertate de alegere pentru participanti (intre fonduri, intre portofolii de investitii, etc.) si un nivel mai generos al garantiilor, cu atat comisioanele percepute sunt mai ridicate, pentru a acoperi aceste costuri de lansare si functionare a sistemelor respective.
EFRP (European Federation for Retirement Provision) este Federatia Europeana a Fondurilor de Pensii, grupand 26 de asociatii nationale de fonduri de pensii din marea majoritate a statelor de pe continentul european. EFRP reprezinta astfel interesele a 83 de milioane de cetateni europeni, care contribuie la fonduri de pensii private ce administreaza circa 3,5 trilioane de euro (2008). APAPR este membru activ, cu drepturi depline in cadrul EFRP, inca din anul 2008.
