Dupa reactiile negative, investitorii au inteles necesitatea masurilor
La momentul anuntarii masurilor de austeritate, piata de capital a avut o reactie de moment pe fondul incertitudinilor create.In ziua imediat urmatoare discursului presedintelui Traian Basescu despre masurile ce urmau sa intre in vigoare la 1 iulie, pietele au reactionat negativ.
“E adevarat ca tendinta pe piata interna de capital era descendenta inca din luna aprilie. Putem vorbi de un impact psihologic (investitorii au constientizat situatia critica a finantelor publice pe plan intern, ceea ce nu s-a intamplat la momentul adoptarii Bugetului de Stat pe 2010”, a explicat Andrei Radulescu (foto), senior analist la Target Capital.
De asemenea, a fost si un impact economic, pentru ca masurile de austeritate erau urmate de contractie economica pe termen scurt si efecte negative in companiile listate, cu activitate in vanzarile interne.
“Asadar, investitorii s-au panicat brusc (au constientizat tarziu ca ne aflam in pragul colapsului bugetar), dar au si anticipat o deteriorare a climatului macroeconomic pe termen scurt”, a mai spus analistul.
Impactul psihologic s-a prelungit pana catre finalul anului, majoritatea investitorilor cu expunere pe piata interna pierzand in momentul anuntului increderea in politica bugetara si in piata interna de capital.
“Ulterior, pe finalul anului am asistat la o ameliorare a perceptiei fata de risc pe piata interna de capital, pe fondul evolutiilor din plan international, dar si a semnalelor de stabilizare macroeconomica. Investitorii au constientizat faptul ca acele masuri de consolidare au fost necesare pentru ajustarea deficitului public. Si au redevenit increzatori ca perspectivele macroeconomice pe plan intern se vor ameliora (si de o maniera mai sanatoasa) in trimestrele urmatoare. Cu toate aceste, impactul economic a continuat sa se manifeste indeosebi la nivelul companiilor cu expunere pe plan intern atat in T3, dar si in T4”, a continuat Andrei Radulescu.
Lectia prudentei si a cumpatarii
Efectele negative ale masurilor de austeritate, resimtite pe termen scurt, s-au transformat in influente pozitive in timp, prin prisma unor ajustari fiscal si bugetare, care acum pun Romania intr-o lumina mai favorabila. „In aceeasi perioada a anului trecut, era mai putin vizibil ce se va intampla in urmatoarea perioada, principala nemultumire a investitorilor si companiilor fiind lipsa de transparenta cu privire la mediul economic intern dupa aplicarea acestor masuri. Mai mult, toate aceste evenimente au fost neasteptate si au creat nemultumire in randul antreprenorilor si nu numai, acestia fiind nevoiti sa isi desfasoare activitatea intr-un mediu incert, cu bugete gandite de la o luna la alta”, a explicat Andreea Gheorghe (foto), director general la SAI Intercapital Investment Management.
Dupa un inceput pozitiv de an 2010 la bursa, in perioada aprilie-mai indicii bursei s-au corectat puternic, dupa care au intrat intr-o perioada lunga de acumulare, fiind dezavantajata o perioada importanta de timp fata de pietele internationale care au inregistrat aprecieri. Astfel, efectele pe bursa au fost negative.
„Piata de capital romaneasca este o piata fragila, inca in formare prin prisma dimensiunii actuale. Orice evenimente negative sau care pot crea instabilitate, cum au fost cele in prima parte a anului trecut, tin pe hold investitorii potentiali si departe de bursa companiile care s-ar putea lista. Pentru o dezvoltare sanatoasa, bursa are nevoie de o perioada mai lunga de stabilitate interna sau de evolutii pozitive economice, insotite de un context international cel putin neutru”, sustine Andreea Gheorghe.
In opinia sa, masurile de austeritate care au trebuit a fi luate si lunga recesiune din Romania au fost o lectie atat pentru populatie, cat si pentru autoritati si companii.
Acestea au imbunatatit calitati care lipseau cu desavarsire pana in anul 2008, si anume: prudenta si cumpatarea. Mai mult, desi lucrurile tind a se stabiliza, sansele unei cresteri economice asa cum am avut in 2007 - 2008 pe baza unui consum generat in parte de creditarea excesiva a populatiei sunt scazute.
„Ramane de vazut si care va fi contextul international, dar in acest moment avem sanse bune pentru o dezvoltare economica sanatoasa dupa o astfel de restructurare prin masuri concrete si comportament. Bineinteles ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple. Potentialul de crestere economica pe termen lung este bun, insa acesta trebuie pus in valoare. Avem nevoie de o continuare a reformelor structurale, de o absortie mai buna a fondurilor europene, de o alocare mai buna a resurselor, de deblocarea anumitor proiecte in infrastructura si de o maturizare pregnanta a clasei politice”, a conchis reprezentantul Intercapital.
Andrei Radulescu este de parere ca deciziile de consolidare bugetara trebuiau luate cu mai mult timp inainte de 2010.
“De fapt, nu trebuia sa se ajunga la nivelul ridicat al deficitului inca din 2008. O prudenta bugetara inainte de criza dar si momentele electorale (2008/2009) ar fi evitat luarea acestor masuri de consolidare bugetara in contextul in care economia se afla inca in criza (isi cauta minimul). Cred ca masura referitoare la TVA a fost pripita, insa a fost ultima solutie. Practic, toti (si sectorul public, dar si cel privat) au trebuit sa plateasca ca statul sa se ajusteze”, a explicat analistul.
Insa, in opinia sa, ajustarea bugetara curenta nu este cea mai adecvata din punct de vedere al calitatii. Mai mult, pe termen lung provocarile bugetare ale economiei interne sunt importante.
A fost invatata lectia de anul trecut?
Piata de capital a resimtit a doua zi dupa anuntul dat de presedinte seara. Indicele BET consemnand un declin de peste 4% in sedinta din 7 mai. Indicele BET-Fi a consemnat o depreciere mai importanta (SIF 5 a scazut cu 5,8%, in timp ce SIF2 a pierdut aproape 8%). De ce a scazut BET-Fi atat de puternic?
“Data fiind natura financiara a indicelui, acesta are o sensibilitate mai ridicata la stirile macroeconomice. Ori, din punct de vedere psihologic, anuntul a lovit puternic sentimentul investitorilor cu privire la evolutia economiei pe termen scurt. Dar a si aratat ca in orice moment nu sunt excluse surprize negative din plan bugetar”, a explicat Radulescu.
Acest lucru s-a adeverit in iunie, cand Guvernul a fost nevoit sa anunte majorarea TVA de la 19% la 24%, ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale de a respinge reducerea pensiilor cu 15%.
Desi au avut impact negativ pentru economie pe termen scurt, masurile au fost importante la momentul respectiv (mai ales in contextul crizei finantelor publice din Europa), dat fiind ca s-a evitat colapsul bugetar.
“Fara aceste masuri acordurile cu FMI si celelalte institutii ar fi fost puse in pericol, credibilitatea Romaniei in exterior ar fi scazut dramatic si practic s-ar fi putut ajunge in situatia in care statul nu se mai putea finanta (decat la costuri uriase, care sa determine cresterea rapida a datoriei publice)”, afirma Radulescu.
Cu toate acestea, ramane de vazut daca lectia din primavara/vara anului 2010 a fost invatata. “Vom vedea ce se va intampla in urmatorii ani electorali”.
