Planul de salvare a ridicat pietele de capital
Principala stire de ieri a fost legata de planul de actiune pentru tarile europene, adoptat de reprezentantii tarilor din regiune, reuniti in summit extraordinar la Paris. Acesta cuprinde o garantie pentru imprumuturile interbancare si un posibil recurs la recapitalizarea bancilor, pentru a restabili increderea in pietele debusolate de criza mondiala.Pe fondul acestei stiri, Bursa de la Bucuresti a crescut spectaculos in prima sedinta a saptamanii, dupa pierderile dramatice din perioada anterioara. Astfel, indicele BET a crsecut ieri cu 8,49%, BET-C a urcat cu aproape 8%, iar BET-FI a castigat 10,9 procente.
“Tocmai asta este menirea unor astfel de actiuni, sa tempereze caderea pietelor, dar asta ramane de vazut. In Statele Unite, astfel de incercari nu au dat deocamdata rezultatele asteptate”, a declarat, pentru Wall-Street, Gabriel Rotaru, director tranzactionare la Intercapital Invest.
Adrian Ceuca, directorul adjunct al SSIF Broker Cluj, crede ca planul de salvare propus pentru zona euro a impulsionat bursele din Europa, si implicit BVB.
“Este foarte important sa dispara teama din sistemul financiar european si, implicit, din cel romanesc. Pe termen scurt, acest plan a avut puterea sa stabilizeze pietele si sa inlature temerile negativiste”, a explicat Ceuca.
Indicele BET-XT a castigat ieri 8,40%, pana la 340,73 puncte, iar indicele BET-NG a crescut cu 10,52%.
“La prima vedere, se pare ca efectele planului s-au resimtit in pietele de capital, in entuziasmul de dimineata. Dar ca sa vedem efecte concrete, planul trebuie pus in aplicare, pentru investitori nu este suficienta o hartie, ci faptele”, ne-a declarat Marcel Murgoci, director de tranzactionare la Estinvest.
Sedinta de ieri a fost foarte volatila
Tranzactionarea de ieri a fost foarte volatila, actiunile au deschis cu cresteri foarte mari, care s-au mai temperat pe parcursul zilei si au revenit spre final.“Sedinta de ieri a avut un grad de volatilitate ridicat, actiunile corectandu-se pe parcursul sedintei dupa ce la putin timp dupa deschidere urcasera cu 15%, situatie care s-a repetat la final. Astfel, BRD, TGN, BRK, TEL si cateva dintre SIF-uri au inchis aproape pe maximul zilei”, a mai explicat Gabriel Rotaru.
Actiunile SIF Oltenia au atras cea mai mare lichiditate, de 4,54 milioane lei, iar pretul lor a crescut cu 7,50%, in timp ce titlurile Petrom s-au apreciat cu 10,19%, in urma unor schimburi de 3,9 milioane lei.
Actiunile SIF Moldova s-au scumpit cu 10,29%, pe o lichiditate de 3,82 milioane lei, in vreme ce tranzactiile cu actiuni SIF Transilvania au insumat 2,99 milioane lei, iar titlurile s-au apreciat cu 8,44%.
Pretul titlurilor BRD a urcat cu 14,86%, pe fondul unor schimburi de 2,43 milioane lei, iar actiunile SIF Muntenia au atras o lichiditate de 2,15 milioane lei.
Schimburile cu actiuni Erste Bank au totalizat 1,54 milioane lei, iar titlurile s-au scumpit cu 1,50%, in timp ce actiunile SIF Banat-Crisana au castigat 14,69%.
In schimb, titlurile Azomures s-au ieftinit cu 9,16%, pe o lichiditate de 759.100 lei.
Bursele europene cresteau semnificativ la ora inchiderii Bursei de la Bucuresti, trase in sus de actiunile din sectorul bancar, care s-au scumpit puternic dupa ce oficialii europeni au anuntat masuri de revigorare a sistemului financiar.
Astfel, indicele bursei londoneze, FTSE, crestea cu 5,15%, pana la 4.134 puncte, cel al pietei germane, DAX, castiga 7,89%, la 4.902 puncte, in vreme ce indicele Bursei din Paris, CAC40, urca cu 6,88%, la nivelul de 3.394 puncte.
Am avut doar un rebound tehnic? Ce urmeaza?
O parte din specialistii consultati de Wall-Street sustin ca efectele adoptarii planului s-au resimtit timid, avand acelasi impact ca si in cazul planului lui Paulson.“Cred ca am asista mai degraba la un rebound, dupa scaderile de saptamana trecuta.
Sa nu uitam ca si planul american, dupa ce a fost votat, a generat reactii inverse decat cele asteptate. Asa ca nici acesta nu a avut decat reactii timide in piete. Saptamana trecuta, cotatiile au pierdut aproximativ 20% pe bursele straine, si peste 40% la BVB. Acest lucru a dus la un rebound de natura tehnica in debutul saptamanii”, a declarat Adrian Barbulescu, analist la Prime Transaction.
Acesta crede ca efectele adoptarii acestor planuri de salvare se vor vedea pe termen lung, mai ales ca sunt trasate doar niste linii generale si nu precizari clare despre cum se va actiona, a mai explicat acesta.
Asadar, estimarile despre ce va urma pe pietele de capital nu sunt foarte exacte. Asa cum s-a vazut pana acum, orice este posibil, deci am putea avea din nou scaderi.
“Asistam in continuare la o frica in piata si este posibil sa asistam la noi scaderi. Sa speram ca nu se va intampla acest lucru”, a explicat Ceuca.
Si Barbulescu se asteapta la alte scaderi, dar nu de aceeasi amploare. “Nu cred ca vom mai vedea evolutii ca cele de saptamana trecuta. Vom mai avea scaderi, dar mai ‘pamantesti’, nu va mai fi agresivitatea de pana acum”, ne-a declarat acesta.
Aceste planuri de salvare trebuie sa redea increderea investitorilor, iar increderea nu reapare peste noapte, spune Rotaru.
“Este nevoie de timp. Cat? Nu se poate da un termen exact, acesta poate fi de cateva luni sau mai mult, chiar un an sau doi”, a conchis directorul de operatiuni al Intercapital.
Summit-ul extraordinar de duminica a propus un plan in cinci pasi
Sefii de stat si de guvern din zona euro (Eurogrup) au adoptat duminica, dupa summitul extraordinar de la Paris, o declaratie care contine o serie de masuri pentru sustinerea sistemului financiar, relateaza NewsIn, care prezinta cele mai importante puncte ale documentului.Relansarea pietei interbancare
Pentru a combate lipsa de incredere care paralizeaza piata interbancara si impiedica bancile sa isi acorde una alteia credite, statele din zona euro vor garanta, asigura sau vor subscrie la creditele contractate de banci pe piata. Creditele vizate vor fi acordate pe maxim cinci ani. Masura vizeaza "completarea actiunilor de refinantare pe termen scurt ale BCE", potrivit declaratiei Celor 15.
Consolidarea fondurilor proprii bancilor de catre state
Pentru ca bancile sa isi joace in continuare rolul in finantarea economiei, acordand credite companiilor si persoanelor fizice, trebuie sa dispuna de fonduri proprii suficiente. Statele vor putea sa consolideze aceste fonduri prin participarea la capitalul bancilor, operatiune care se va desfasura tinand cont de pretul pietei si de solvabilitatea institutiilor financiare.
Recapitalizarile bancilor aflate in dificultate
Statele isi iau angajamentul sa "impiedice orice faliment al institutiilor financiare care prezinta un risc pentru sistemul financiar in ansamblu" si sunt dispuse sa recapitalizeze bancile aflate in aceasta situatie. Aceasta masura are ca scop protejarea intereselor contribuabililor.
Flexibilizarea normelor contabile
Institutiile financiare trebuie sa poata sa valorizeze activele, tinand cont de riscul lipsei de "preferinta imediata pentru valorile de piata, care nu mai sunt pertinente pe pietele care nu functioneaza". Aceasta recomandare se refera la noile norme contabile, care le impun companiilor sa isi valorizeze activele la pretul pietei si nu pe baza pretului de cumparare, ca in trecut.
Consolidarea cooperarii in UE
Guvernele intentioneaza sa consolideze schimburile de informatii intre Guverne, presedintia UE, presedintele Bancii Centrale Europene si presedintele Eurogrup, pentru a permite o "urmarire instantanee si constanta".
