Cum se vede criza financiara de pe Wall Street

'De aici, criza financiara se vede scary'

De la monitoarele calculatoarelor unde citim stirile negative despre criza si propagarea ei, lucrurile nu par asa de grave cum sunt de fapt. Aflat in mijlocul evenimentelor, Romani spune ca aceasta criza se vede `scary`.

„In fiecare zi urmarim piata sau vorbim cu prieteni care isi pierd joburile fara sa aiba vreo sansa sa gaseasca vreun job in urmatorul an. Multi dintre noi au pierdut deja sume uriase pe pietele de capital. Daca firme precum Goldman Sachs , care in multe locuri e perceputa ca fiind „untouchable”, se poticnesc la fiecare adiere de vant, e natural sa te intrebi mereu: ce urmeaza maine?”, a declarat bancherul, intr-un interviu aocrdat publicatiei Wall-Street.ro.

Acesta a explicat ca este foarte usor pentru orice om sa devina paranoic. „Si eu ma intreb uneori: oare ce intamplare cataclismica poate avea loc incat sa forteze firma mea sa inchida portile. Si asta in ciuda faptului ca suntem pozitionati cum nu se poate mai bine sa profitam de criza”, a mai spus acesta.

Despre americani, bancherul spune ca la nivelul fiecarui individ seamana foarte putin intre ei si au ingrijorari diferite. Dar optimismul lor este comun, precum si convingerea ca nimic nu poate ingenunchia Statele Unite.

„Ceea ce au toti in comun este convingerea ca tara aceasta va trece cu bine prin aceasta perioada. Ceea ce e si mai important este ca sunt si cei mai aproape de adevar. Americanii sunt capitalisti ca si mentalitate si mod de viata, iar pentru un capitalist libertatea de decizie si libertatea de a face bani asa cum crezi de cuviinta e mai importanta ca orice. In perioada asta aceasta libertate este sub asediu si pentru ei acest lucru e ingrijorator”, a declarat Romani.


In plina criza, un roman face investment banking pe Wall-Street

Despre salvarea Citibank

Din punct de vedere financiar Citibank are active de doua trilioane de dolari. Daca o astfel de banca da faliment, zeci de milioane de americani isi pierd orice economii peste 250.000 de dolari (limita asigurata de guvern) si zeci de milioane de firme isi pierd banii din cont.

“La nivel global, impactul e absolut dezastruos pentru ca Citi are birouri in peste 100 de tari. Impactul caderii Citi ar fi fost mai mare decat impactul caderii AIG, deci era evident ca Guvernul va interveni intr-un fel sau altul. Eu am majoritatea conturilor la Citibank si duminica seara tarziu am primit un email de la ei ca toate depozitele au fost asigurate de guvern indiferent de limita. Acesta e un semn clar ca foarte multi clienti incepusera sa iti retraga banii din banca din cauza stirilor din presa. Acest lucru continua si acum”, ne-a explicat Romani.

Din punct de vedere economic, caderea Citi ar fi fost dezastruoasa pentru ca fiind atat de mari reprezinta una dintre acele roti uriase ale economiei fara de care masinaria se opreste.

“Aici vorbim de milioane de firme mici care ar fi putut intra in faliment in cateva zile, iar economia ar fi putut intra in colaps. Asa ceva e imposibil de acceptat pentru guvernul acestei tari”, a mai explicat acesta.

Din punct de vedere politic, caderea Citi ar fi insemnat caderea cetatii financiare americane. Motivul fundamental pentru care Congresul a revenit asupra deciziei initiale de a refuza programul TARP a fost mai mult decat orice suprematia americana asupra lumii financiare. Aceasta suprematie permite controlul destul de strict asupra controlului banilor in intreaga lume, explica Romani.

“Stiu ca pare de necrezut pentru cei care nu inteleg structura financiara a lumii, dar guvernul american poate afla orice vrea de la orice banca din lume iar prin asta controleaza parghiile cu care preseaza blocade economice asupra unor tari ca Iran si Coreea de Nord”, a continuat bancherul.

Revenind la Citibank, cetatea financiara americana are 2-3 duzini de institutii financiare fara de care nu poate merge inainte.

“Dupa parerea mea, printre ele se afla Citibank, Bank of America, JP Morgan Chase, AIG, GE Money Bank, Goldman Sachs, Morgan Stanley, Wells Fargo, BlackRock, State Street, Fidelity, American Express, Bankf of New York. Nici una din aceste institutii nu va fi lasata sa mearga in faliment in viitorul apropiat si acest lucru a fost mentionat foarte clar de Presedintele George Bush duminica seara cand a spus ca Guvernul va interveni daca va fi nevoie si in alte cazuri precum cazul Citibank, in ciuda faptului ca pana au fost injectate in sistemul financiar american aproape 6 trilioane de dolari”, a mai spus acesta.

Istoria pietelor: Inainte si dupa caderea Lehman Brothers

Falimentul bancii de investitii Lehman Brothers a fost momentul cel mai dramatic al acestei criza, cel putin pana acum.

„ Caderea AIG, programul TARP, asediul asupra bancilor din Europa si pretutindeni, falimentul Islandei, atacului asupra Leului romanesc, alegerea lui Obama, toate acestea si multe altele au fost influentate in mod direct de caderea Lehman Brothers. Atat de dramatica e perioada asta incat capitalismul peste multi ani va fi mentionat in 2 ere diferite: <<during Lehman>> si <<after Lehman>>”, mai afirma romanul de pe Wall-Street.

Efectele crizei vor fi resimtite pentru decenii de aici inainte, dar nimeni nu poate spune care e urmatorul capitol in aceasta criza.

„ Lucrurile incepusera sa revina la normal pe unele piete de capital dupa interventia de 700 de miliarde a guvernului american. Acum lucrurile s-au mai poticnit putin din cauza presiuniii asupra Citibank. Dar pana la a reveni la normal cu totul vor trece multe luni: 10, 20, cine stie? Dar asta nu e valabil pentru toate pietele. Anumite clase de produse vor avea de suferit pentru multa vreme, posibil pentru totdeauna, desi oamenii au o memorie scurta si probabil peste 30 de ani nimeni nu o sa mai stie cauzele crizei de azi. Ma refer aici la CDOs in special si in general la toate produsele ABS, MBS si probabil toate produsele structurate”, a explicat acesta.

Capitalismul nu a murit, dar va fi bine slefuit

Despre primele semne ale crizei ce avea sa inunde sistemele financiare de pe intreaga planeta, bancherul spune ca au aparut la finalul lunii iulie a anului trecut.

„Vineri 27 iulie 2007 a fost ultima mea zi la UBS Leveraged Finance. A fost si prima zi in care pietele de leveraged credit s-au poticnit pentru prima data. A fost prima zi in care cumparatorii de leveraged debt au refuzat sa mai cumpere. Imi aduc aminte ca vineri la ora 9 dimineata cand in mod normal era foarte liniste in biroul nostru londonez, toti sefii nostri erau pe telefon si era un vacarm nemaiintalnit pentru calmul acelui birou. Toata lumea stia ca asa ceva urma sa vina, in ultimele saptamani avusesem discutii aproape zilnice in cadrul grupului deoarece eram atat de legati de pietele de credit”, ne-a explicat acesta.

Romani nu crede ca aceasta criza va aduce sfarsitul capitalismului.
„ Daca nu a murit in 1930 sau in timpul razboiului rece, nu are de ce sa moara acum. Dar va fi slefuit intr-un mod esential de vremurile pe care le traim. In primul rand America a inceput si va continua sa piarda teren in privinta competitivitatii pietelor de capital”, a explicat bancherul.

Romani sustine ca, din nefericire, credibilitatea guvernului american sustinand neimplicarea statului in piata a scazut considerabil si acest lucru va avea un impact pentru totdeauna in sustinerea principiilor capitaliste in fata celorlalte tari.

„Pe de alta parte, Warren Buffett a spus deseori ca pentru a supravietui, capitalismul trebuie sa fie benefic pentru intreaga societate, nu numai pentru cei care detin sau manevreaza capitalul iar eu personal sunt absolut de acord cu el”.

De voie sau nevoie, sistemele financiare de aici inainte vor fi structurate astfel incat sa permita mai mult transparenta si o mai buna monitorizare a riscurilor de catre organizatii semi-guvernamentale. Pentru bancherii de pe Wall Street asta inseamna ca vor trebui sa imparta beneficiile capitalismului cu un numar mult mai mare de oameni decat si-ar fi dorit vreodata, a mai explicat Romani.

'Romania va vedea lumina de la capatul tunelului in 2010'

Criza nu se desfasoara in paralel cu aceeasi intensitate in fiecare regiune sau tara. Chiar daca toate tarile vor fi afectate, cele mai mici si cele care depind de fluxul de capital extern vor fi afectate intr-un mod mai accentuat decat celelalte.

„Ca sa poti vorbi de varful crizei, trebuie sa definesti unitatea de masura. Pietele de capital sunt primele care vor atinge podeauda canionului in care ne aflam. Ele vor fi si primele care se vor reface, pur si simplu pt ca acesta e rolul lor si e si spatiul unde actiunile guvernului au efect direct si instantaneu, in special pietele de actiuni”, sustine bancherul.

Cumulat la nivel global, Tony A. Romani nu crede ca am atins punctul cel mai accentuat al crizei. „Unele piete vor mai suferi, altele sunt mai avansate si sunt deja trecute de cel mai greu moment”.

In privinta produsului mondial brut, acesta este de parere ca suntem deja in cadere libera. „Sunt atatia factori care joaca un rol in aceasta privinta incat e imposibil sa ai idee cand se va redresa situatia la nivel global. Dar majoritatea economistilor sunt de parere ca recesiunea la nivel global se va mentine in primele 2-3 trimestre ale lui 2009, iar caderea va fi relativ abrupta comparativ cu recesiunile globale din ultimele 3 decenii”, a mai explicat acesta.

Cel mai grav vom sta la capitolul somaj pentru ca acesta va fi in crestere pentru intreagul an 2009.

„Parerea mea este ca la nivel global, vom intra in refacere spre sfarsitul lui 2009, insa Romania va vedea lumina de la capatul tunelului in care se afla azi abia spre jumatatea lui 2010”, a mai spus bancherul.

Cel mai important decalaj intre Romania si Vest

Bancherul este de parere ca pentru noi, romanii, e inca greu sa invatam lectii din aceasta criza.” Poate cel mai important lucru este ca trebuie sa punem oameni competenti la carma CNVM-ului si la Ministerul de Finante. Chiar si BNR-ul, care a facut per total o treaba destul de buna are multe de invatat pentru a reactionat copilareste atunci cand a retras toti leii de pe piata”, a declarat acesta.

Cel mai important decalaj pe care Romani il percepe este lipsa de transparenta in pietele de capital, viteza inceata cu care circula informatia si faptul ca multe regulamente din Romania sunt fie proaste, fie abuzate fara nici o reactie din partea CNVM-ului.

„Avem nevoie de oameni care au capacitatea si dorinta de a invata, capacitatea de a se adapta si inteligenta de a-si asuma responsabilitatea. Putini isi dau seama cat de important e CNVM-ul in toata povestea asta si cu minuscule exceptii, nu gasesti acolo decat dinozauri si somnorosi. In ce priveste Ministerul de Finante, au oameni extrem de talentati la contabilitate, la legi si la colectarea taxelor. Dar in lipsa unui consiliu economic care sa reuneasca adevarate personalitati economice si sa conduca economia, ministerul de finante trebuie sa devina primul factor in definirea unei politici fiscale de genul celei enuntate pentru prima data de John Maynard Keynes. Si din nefericire, profesionistii din Minister nu sunt inca pregatiti pentru acest test. Sa speram ca romanii care isi pierd slujbele pe pietele din Londra si New York vor avea curajul sa se implice in guvernarea financiara a Romaniei, pentru ca ei vor veni cu o mentalitate noua, dorinta de a misca lucrurile si intelegerea riscurilor reale cu care se confrunta orice economie in secolul 21”, a mai spus acesta.

Revenind la BNR, la un moment la care toate bancile centrale pompau bani pe piata, BNR-ul a aparat leul dar a ucis lichiditatea.

„Accept faptul ca leul se afla atunci sub atac, dar banca centrala trebuie sa foloseasca biciul si zaharelul in acelasi timp si in plus trebuie sa aiba imaginatie in modul in care reactioneaza la diferite crize. Daca vrei sa sustii moneda nationala de la o cadere provocata, e ok sa cumperi leii de pe piata, dar una peste alta trebuie sa lasi in urma suficienta moneda astfel incat sa nu strangulezi activitatea economica. Printre uneltele la dispozitia sa BNR-ul are nu numai rezerva valutara a tarii ci si dreptul de a emite ordine si da sanctiona prompt si decisiv orice abatere de la aceste ordine. Sunt oameni extraordinari in BNR si sper ca in cele din urma bunul lor simt va invinge”, afirma bancherul.

Multi americani nu inteleg ce se intampla pe Wall Street

Efectele crizei asupra americanilor ca public consumator nu sunt inca extrem de grave, cu exceptia celor care isi pierd joburile si nu mai au aceeasi putere de cumparare ca inainte.

„Toti stiau ca acest moment trebuia sa vina, dar asta nu inseamna ca vor muri de foame. Se lipsesc de lucruri ce nu le sunt neaparat necesare, dar nu produsele de baza. Mai afectate sunt firmele de retail care se aflau deja sub presiunea competitiei aprige. Multi retaileri probabil vor da faliment in perioada urmatoare, precum Circuit City care a anuntat falimentul acum 2 saptamani. Cei afectati cel mai direct sunt cei care si-au pierdut joburile. Acestia vor trebui sa se bazeze numai pe cartile de credit si pe gasirea unui job de orice fel cat mai repede cu putinta”, a declarat acesta.

Multi americani nici acum nu inteleg ce se intampla pe Wall Street si mai ales de ce. Toti stiu ca a pornit de la ipoteci neperformante (asa numitele „subprime loans”), dar multi nu inteleg de ce ii afecteaza pe ei ipotecile altora.

„Dar ei au incredere in congresul american si in cei din guvern al caror job este sa se ocupe de repararea economiei. Dupa ce congresul a refuzat semnarea programului TARP la prima propunere, a durat 3-4 zile pentru opinia publica sa treaca de la un refuz categoric la acceptarea faptului ca cineva trebuie sa faca ceva. Si asta in conditiile in care oamenii din afara domeniului financiar habar nu aveau despre furtuna care avea loc pe Wall Street”, afirma bancherul.

Sunt tineri care trebuie sa renunte la casa

Dintre finantistii de pe Wall Street, cei mai afectati din aceasta criza financiara sunt in primul rand cei tineri, care nu au economisit bani pentru zile negre.

„Daca nu isi gasesc un job, orice fel de job, nici nu vreau sa ma gandesc la ce solutii au la dispozitie. Cei mai in varsta sunt de asemenea afectati, nu pe termen scurt ci pe temen lung, pentru ca odata cu scaderile de pe piata, toti au pierdut valori importante din fondurile de pensii. Iar daca au avut si proasta inspiratie sa isi mentina bonusurile investite in firme care au disparut, se poate spune ca acestia au pierdut realmente rodul a multi ani de munca din greu. Cred ca pentru multi bancheri de peste 45 de ani, momentul acesta a fost dramatic. Dar acestia cel putin nu trebuie sa renunte la propria casa sau la petrecerile de ziua de nastere a copiilor, asa cum e cazul pentru multi dintre cei tineri”, a declarat bancherul.

Desi sursele stabile de venit ale celor care lucreaza pe Wall-Street, adica salariile, nu sunt afectate de criza, pentru cineva care traieste din bonusuri, impactul este semnificativ chiar daca salariul ramane neatins. Evident, nu discut aici despre cei care si-au pierdut jobul cu totul.

„Pe Wall Street bonusurile vor fi afectate pentru acest sezon si posibil pentru cel putin inca un an sau mai mult. Unele firme se pare ca vor taia bonusurile chiar pana la 50% fata de anul trecut, sau pentru anumite departamente chiar pana la 80%”, ne-a dezvaluit Romani.

In ce priveste numarul de ore lucrate, se observa schimbari minore. Tony Romani a explicat ca majoritatea lucreaza mai putin iar cand sunt la job sunt mult mai putin ocupati decat inainte pentru ca sectoarele pe care sunt specializati nu sunt la fel de active ca inainte.

In schimb, toata lumea este mai tensionata in aceasta perioada.
” Toti au pierdut sume importante pe piata. Familia si prietenii lor deseori sunt afectati. Rabdarea lor e mult mai scurta si cheful de a se concentra e mai mic. La urma urmei, toti sunt oameni, chiar si atunci cand sunt bancheri pe Wall Street”, a conchis acesta.