Cum va reactiona Bursa in cazul unui acord de finantare?

Cum va reactiona Bursa in cazul unui acord de finantare?Conform ultimelor stiri si speculatii, Romania este foarte aproape de a contracta un imprumut extern de la FMI, Banca Mondiala sau BEI. Conotatiile acestei vesti sunt in mare parte negative, fiind considerata o recunoastere oficiala a problemelor economiei romanesti.

Prin comparatie cu Ungaria, care a contractat un imprumut de la FMI la sfarsitul anului trecut, Bursa ar trebui sa evolueze pozitiv in momentul finalizarii unui acord, dupa scaderile anticipative. Dar situatia interna si externa este diferita in cazul Romaniei si evolutiile pot fi surprinzatoare.

”Contractarea unui imprumut cu FMI este un eveniment negativ, recunoscandu-se astfel oficial ca economia romaneasca are probleme. Pe de alta parte este important ca Romania reuseste cu aceste sume sa acopere deficitul de cont curent, chiar daca FMI o sa impuna conditii stricte pentru accesarea imprumutului. Daca comparam cu ce s-a intamplat in alte tari, bursa ar trebui sa creasca odata cu anuntul incheierii unui acord de imprumut, dar depinde si de evolutia buselor internationale in acel moment”, a declarat, pentru Wall-Street, Mirela Maxim, director sucursala Bucuresti a Interdealer Capital Invest.

Andrei Ciubotaru, broker la Vanguard, sustine ca statul roman nu ar fi trebui sa isi propuna un deficit in acest an dificil, dar odata decizia luata criteriul pentru mediul economic (implicit pentru Bursa) va fi pretul platit pentru acesti bani.

„Daca statul roman se va imprumuta de pe piata libera atunci el va plati o dobanda foarte mare (piata secundara de obligatiuni indica o tinta de aproximativ 15% a dobanzii de platit pentru imprumuturi in euro). Un acord cu una din institutii ar putea aduce avantajul unei dobanzi de platit semnificativ mai mici, ceea ce ar insemna o presiune fiscala asupra agentilor economici mai mica in viitor (nu va fi nevoia de plata a dobanzii atat de stringenta incat sa conduca la majorari de taxe si impozite in viitor)”, a explicat brokerul.

Catalin Bolohan, director de investitii la Explore Asset Management, sustine ca incheierea unor acorduri de finantare cu organismele internationale este inevitabila, insa nu estimeaza efecte directe si imediate asupra pietei de capital din Romania.

„Este insa un demers necesar pentru ameliorarea perceptiei comunitatii financiare internationale privind riscurile asociate investitiilor in Romania, cu efecte pozitive pe termen scurt in privinta stabilitatii cursului valutar si a fluxurilor private de capital in si din economia romaneasca. Un imprumut extern contractat cu FMI este insa de natura sa impuna constrangeri bugetare foarte tari, avand un impact prociclic si sporind riscul intrarii Romaniei in recesiune”, a declarat Bolohan.

Este greu de anticipat cum va reactiona piata de capital la aceasta miscare, din cauza numeroaselor variabile existente.

„Este posibil sa asistam la o crestere pe termen scurt, dar o posibila intoarcere de trend va depinde si de alte variabile momentan necunoscute. Ucraina, de exemplu, nu da semne de stabilizare dupa contractarea imprumutului, ramane de vazut cum va evolua economia Romaniei in viitor”, ne-a spus Silviu Enache, director general la KD Capital Management.

Va fi imprumutul extern recunoasterea oficiala a instabilitatii economice?

Va fi imprumutul extern recunoasterea oficiala a instabilitatii economice?Opiniile despre impactul acestei decizii si semnalele pe care le trage sunt impartite. O parte din specialisti considera imprumutul drept cea mai concludenta dovada a problemelor economiei, in timp ce altii cred ca are un rol de garantare, fiind chiar recomandat.

„Acest imprumut a fost recomandat de multi analisti straini si chiar de persoane importante din administratia centrala. In opinia mea este un imprumut cu rol asiguratoriu, o garantie necesara pentru crearea unei imagini de stabilitate a Romaniei daca potentiala colaborare cu FMI va merge bine si fondurile accesate vor fi gestionate eficient”, crede Silviu Enache.

El considera ca in conditiile in care guvernul va continua implementarea unor masuri anticriza eficiente, bazate pe reducerea cheltuielilor bugetare, stimularea economiei si a investitiilor si tinand seama de discounturile existente in acest moment pe bursa, se poate vorbi de o revenire prudenta a investitorilor pe Bursa.

„Din punctul meu de vedere incheierea unor acorduri de finantare cu organisme internationale, de genul Banca Mondiala, FMI si Comisia Europeana, sunt bine-venite si ar trebui sa compenseze scaderea intrarilor de capital privat”, a declarat Andreea Gheorghe, director departament analiza la Intercapital Invest.

Ea continua ca nu trebuie uitat faptul ca principalele probleme ale economiei romanesti sunt in prezent legate de diminuarea activitatii de creditare (situatie generata de o lipsa de incredere globala in sistemul bancar ce a limitat accesul la finantarea externa si a dus la deprecierea monedei romanesti) si de activitatea mai redusa a investitorilor straini sau, in anumite cazuri, chiar de retragerea acestora (situatie generata de o cresterea a aversiunii fata de risc pentru economiile emergente din Europa de Est).

„Chiar daca ar impovara datoria publica externa, intrarea unor lichiditati in tara ar trebuie sa fie benefica, atat timp cat banii vor fi folositi pentru incurajarea activitatii economice. Un alt beneficiu al acestor finantari poate fi pentru cursul de schimb, in sensul sustinerii acestuia pe termen scurt. Un dezavantaj este insa faptul ca institutiile creditoare ar putea pune conditii stricte de politica fiscala si bugetara Romaniei”, a mai spus analistul-sef al Intercapital Invest.

Catalin Bolohan sustine ca intr-un context financiar global precum cel actual, in care sentimentul pietei si perceptiile decidentilor financiari au dobandit un rol exacerbat, este de bun augur incheierea oricarui aranjament care sa asigure accesul la finantare, chiar daca nevoia de lichiditate nu este stringenta.

„Se asigura insa un tampon de lichiditate care poate fi accesat imediat in situatii de urgenta, fapt care va tempera temerile investitorilor straini cu expuneri in Romania in privinta unor scenarii extreme de evolutie a economiei romanesti. Probabil ca tragerea efectiva a unor sume aferente unui astfel de acord nu este imperioasa intr-un interval foarte scurt, insa pana la finalul acestui an va aparea necesitatea accesarii de catre autoritati a unor resurse externe suplimentare, pentru a contracara problemele induse sectorului privat de restrangerea finantarilor si diminuarea consumului”, a continuat el.

Andrei Ciubotaru puncteaza ideea ca un astfel de acord nu trebuie sa fie ultima solutie, ci trebuie privit ca o solutie de usurare a sarcinii datoriei externe in viitor, odata asumata decizia de a rula un deficit bugetar anul acesta.

„Un acord de finantare stabil, cu o dobanda atasata rezonabila, care include si anumite clauze non-materiale, poate sa elimine o parte din presiunea de devalorizare resimtita de moneda nationala si, ca efect secundar, poate crea un flux de bani catre bursa de valori”, sustine brokerul Vanguard.

Pe de alta parte, Mirela Maxim considera ca incheierea unui acord de imprumut este un semnal prost pentru economie.

„Pe termen scurt este posibila o crestere a bursei odata cu anuntul unui acord. Pe termen lung, cel mai probabil este continuarea scaderilor, in special investitorii nerezindenti vor evita cumpararea de actiuni de pe piata de la Bucuresti”, a mai spus Maxim.

Un imprumut extern nu va influenta prea mult Bursa

Un imprumut extern nu va influenta prea mult BursaO astfel de miscare nu va fi suficienta pentru a impinge indicii BVB intr-o anumita directie, contextul fiind in continuare un factor decisiv, spun specialistii.

Cu siguranta, efectele masurii se vor vedea in timp si vor depinde de modul de administrare a resurselor financiare obtinute si de masurile luate de Guvern. „Pana ce nu vor veni confirmarile ca imprumutul ajuta economia, este posibil ca bursa sa se deplaseze lateral sau scaderile sa continue”, a declarat Silviu Enache, directorul KD Capital.

„Contractarea imprumutului nu este o conditie suficienta pentru a duce la cresteri pe bursa, depinde si de contextul international, daca va fi o revenire pe toate pietele atunci si bursa de la Bucuresti va creste, asemenea bursei ungare, cand s-a anuntat acordul cu FMI”, a explicat Mirela Maxim.

Andreea Gheorghe nu crede ca finalizarea unor astfel de acorduri ar influenta intr-un anumit fel, pe termen mediu si lung, evolutia indicilor bursieri locali.

„Cred ca mai degraba lipsa lor ar genera si mai mult pesimism in piata si ar genera si o mai mare neincredere in mediul de afaceri romanesc. Factorul neincredere este in acest moment principala problema a pietelor. Finantarea prin acorduri incheiate cu aceste institutii este clar ca nu poate fi un semn ca economia merge bine, pentru ca sunt practic imprumuturi de ultima instanta, insa nu sunt nicio noutate pentru nimeni”, a explicat analistul Intercapital.

Astfel, se poate spune ca contractarea unui imprumut extern nu este un semnal negativ pentru evolutia viitoare a BVB, ba chiar e posibil sa influenteze in sens pozitiv.

„Insa daca autoritatile romane apeleaza la aceste resurse doar ca la ultimul resort pentru a salva executia bugetara stabilita in acest moment, fara a pune in discutie utilitatea ei, efectele negative se vor fi resimtit pe bursa si pe cursul de schimb al monedei nationale cu mult inainte de semnarea acordului”, considera Andrei Ciubotaru.

Directorul de investitii al Explore Asset Management considera ca incheierea unui acord cu FMI nu ar reusi sa deturneze piata locala dintr-o logica de evolutie corelata cu miscarile inregistrate pe pietele majore ale lumii.

„Mai mult, in ultima perioada se evidentiaza distinct o alta tema majora cu impact asupra economiei si pietei de capital locale, in speta discursul privind necesitatea unei actiuni coordonate la nivel european care sa evite un „default” in bloc al tarilor est-europene, etichetate ca si grup drept ‹‹subprime-ul Europei››” intr-o analiza a unei banci daneze”, a explicat el.

Cum a reactionat Bursa din Ungaria?

Cum a reactionat Bursa din Ungaria?In luna octombrie a anului trecut, Ungaria a contractat un imprumut de 12,5 miliarde euro de la Fondul Monetar International. Statul maghiar a demarat primele discutii cu FMI inaintea datei de 15 octombrie (in acea data au aparut primele raportari in mass-media despre acest lucru). Acordul s-a semnat pe 28 octombrie 2008.

Pe 15 octombrie, cand au aparut primele zvonuri cu „Ungaria in faliment” si necesitatea unui acord cu FNI, bursa din Budapesta a scazut cu aproximativ 12 procente. A urmat o perioada de sapte zile cu scaderi consecutive.

”Odata cu anuntul incheierii acordului, bursa a inceput sa creasca. De remarcat ca forintul a inceput sa se intareasca din 24 octombrie, dar bursa numai din 28 octombrie 2008, o data cu finalizarea intelegerii. In prima zi bursa a crescut cu 9,24% (in 28.10), iar in a doua cu 14,09% (29.10)”, ne-a explicat Mirela Maxim, seful sucursalei Bucuresti a Interdealer.

Din 6 sedinte consecutive doar una singura a fost cu minus, dupa care bursa a inceput din nou sa scada.

„De mentionat ca anuntul unui acord cu FMI a coincis cu inceputul unei perioada de crestere pentru bursele internatioanale, deci putem spune ca acordul cu FMI nu a fost singurul criteriu necesar pentru cresterea bursei de la Budapesta. (DJIA a crescut cu aproape 20%, din 8.000 la 9.500 de puncte, din 28 octombrie pana in 05 noiembrie)”, a mai spus brokerul.

Indicele BUX al Bursei de la Budapesta a inregistrat un minim local in jurul datei de 20 octombrie la aproximativ 11.000 de puncte, incheind apoi luna foarte aproape de nivelul de 13.000 de puncte (a urmat apoi maximul local la valoarea de 13.443 de puncte in 7 noiembrie). Ulterior, anul acesta BUX a scazut pana la un nivel minim pe 26 februarie la 9.889 puncte, a explicat Andrei Ciubotaru.

„Urmarind evolutia grafica si comparand-o cu evolutia indicilor generali de la Bucuresti, Varsovia si Praga, nu se pot observa diferente de evolutie clare. Indicii din aceasta regiune au reactionat in bloc la vestile macro venind dinspre pietele dezvoltate si nu se poate desprinde nicio evolutie particulara in cazul Ungariei din cauza semnarii acordului de finantare de urgenta cu FMI”, a conchis brokerul Vanguard.


Ultimele vesti despre potentialul acord cu FMI

Ultimele vesti despre potentialul acord cu FMIGuvernul Romaniei ar putea sa renunte sa mai ia bani de la Fondul Monetar International (FMI), daca acest lucru presupune majorarea cotei unice sau cresterea taxei pe valoarea adaugata (TVA) in 2009, au declarat surse guvernamentale.

"Daca ni se va cere, in schimbul incheierii unui acord cu Fondul, sa majoram taxele in acest an, s-ar putea sa nu-l mai facem deloc. Nu dorim sa ajungem in situatia Ungariei, care a fost nevoita sa creasca TVA de la 20% la 23%, pentru a-si majora incasarile la buget, in urma acordului de imprumut cu Fondul", au precizat reprezentantii guvernului, citati de NewsIn.

Guvernul ungar a decis luna trecuta sa majoreze nivelul TVA cu trei puncte procentuale, la 23%, in cadrul unui plan de relansare economica.

Intrebat de daca Romania ar fi dispusa sa renunte la un acord cu Fondul daca acest lucru va presupune majorarea TVA, ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a raspuns ca "Fondul impune anumite restrictii, dar incheierea unui acord cu FMI nu trebuie privita numai din punctul de vedere al majorarii taxelor".

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca Romania ar putea contracta mai multe imprumuturi, de la UE, FMI, dar si institutii precum Banca Mondiala sau BERD, "conditionate intre ele" si "pe mai multi ani".


Romania ar putea renunta la imprumutul de la FMI, daca acordul presupune majorarea TVA