Unde a disparut interesul pentru emitentii Rasdaq?
Indicatorii fundamentali buni, domeniile atractive de activitate si potentialul ridicat de crestere pe termen lung erau principalele criterii de selectie a “minelor de aur” de pe piata Rasdaq in anii trecuti. Euforia cuprinsese o mare parte dintre investitori si speculatori, iar companiile devenisera mediatizate in presa si in breasla brokerilor, care se imparteau in doua categorii: cei care recomandau aceste titluri si cei care vedeau doar un entuziasm fortat si nefondat.„Interesul din anii anteriori pentru piata Rasdaq a fost determinat de climatul bursier favorabil pe plan mondial (economia mondiala a cunoscut o dinamica fara precedent in perioada 2003-2007), precum si de climatul macroeconomic intern (economia interna a crescut la un ritm sustinut pe parcursul mai multor ani, in contextul stabilizarii macroeconomice si a aderarii la structurile euro-atlantice, care au creat cadrul necesar pentru accelerarea investitiilor straine directe). La acestea se adauga si liberalizarea contului de capital (septembrie 2006), care a permis investitorilor straini sa investeasca pe piata interna, precum si aprecierea monedei nationale in raport cu moneda unica europeana si dolarul (in 2006 si 2007)”, explica Andrei Radulescu (foto), analist la casa de brokeraj Target Capital.
Criza financiara a dus la cresterea aversiunii fata de risc la nivelul pietelor de capital din intreaga lume. BVB a resimtit din plin aceste efecte si scaderea interesului a fost vizibila in comprimarea excesiva a numarului de tranzactii si in scaderea dramatica a cotatiilor.
In acel moment, balonul pietei Rasdaq s-a spart, cotatiile si tranzactiile au scazut dramatic.
„In contextul contractiei semnificative ale indicilor bursieri pe plan mondial, am asistat la sell-off-ul brutal la nivelul pietei interne de capital. Momentele de panica s-au prelungit pana in primele luni ale anului curent, cand indicii bursieri au inregistrat minimele din ultimii ani (atat pe plan international, dar si pe plan intern). Desigur, cele mai severe corectii au fost inregistrate la nivelul pietei secundare pe plan intern (Rasdaq)”, a mai spus Radulescu.
Nici dupa luna martie a acestui an, cand s-a observat o revenire usoara a increderii in bursa, piata Rasdaq nu a participat la rally-ul emitentilor din prima linie.
Paul Brendea, analist la Prime Transaction, spune ca atitudinea prudenta a investitorilor si sumele de bani reduse alocate bursei au dus si la scadarea portiei Rasdaq-ului din portofoliu.
“In plus, actiunile lichide de la BVB au avut o volatilitate satisfacatoare pentru speculatori. Daca ne uitam la BET-FI, vedem o medie de variatie zilnica de 3% (cu plus sau cu minus) si contorizam 40 de sedinte in 2009 in care indicele a variat cu mai mult de 5%. Ceea ce, combinat cu lichiditatea mare a actiunilor SIF, e un El Dorado al speculatorilor”, spune Brendea.
Mai mult, anul trecut, Rasdaq a ramas fara unii din cei mai urmariti emitenti, precum Dafora sau Condmag, ce au migrat spre piata principala a Bursei.
“Investitorii au preferat sa isi concentreze atentia catre emitenti din categoriile superioare, respectiv companii clasice pentru atentia participantilor la piata si care datorita rulajelor pot permite o intrare, respectiv o iesire mai rapida, datorita in primul rand reducerii semnificative a rulajelor de pe piata de actiuni bucuresteana in ultimul an”, explica Nicolae Snagoveanu, broker la Tradeville.
Indicele Rasdaq-C, apreciere nesemnificatica de la inceputul anului
Ciclicitatea pietelor financiare implica si faptul ca orice castig colosal obtinut de actiuni are ca revers corectii catastrofale. “Sunt convins ca sunt multi investitori care au pierdut sume de bani impresionante din cauza neretragerii la timp de pe aceste titluri. Si greu te mai intorci in locul in care ai patit-o. In plus, multe din aceste companii activeaza in domenii care ulterior au ajuns in bataia tunurilor crizei economice, in linia intai: constructii, materiale de constructii, imobiliare sau cu potential imobiliar”, sustine Paul Brendea (foto).
Asa se explica si reducerea dramatica a indicelui compozit al pietei Rasdaq, care nu a fost urmat de o crestere semnificativa.
Astfel, in ultimul an, Rasdaq-C a scazut cu aproape 14%, iar din ianuarie afiseaza o apreciere de doar 6 procente. In comparatie, indicele compozit al pietei principale a avansat cu 35 de procente de la inceputul anului.
“Rasdaq-C este un indice compozit cu foarte multe societati in componenta lui, dintre care unele au o pondere mai mare. Dar fiind multe alte societati, impactul celor cu pondere mare are toate sansele sa fie diminuat de catre celelalte. Si sunt multe care au inregistrat corectii severe, fara ca ulterior sa cunoasca revenirile spectaculoase care au avut loc incepand cu luna martie a acestui an. Mai mult decat atat, intre titlurile cu pondere ridicata in BET-C exista o buna corelare cu pietele externe, iar aceasta coeziune lipseste in sectiunea Rasdaq”, a mai spus analistul Prime Transaction.
Practic, cresterea indicelui este direct proportionala cu interesul investitorilor fata de companiile pe baza caruia acesta este calculat.
“Emitentii din componenta indicelui BET-C, fiind o sursa mai bogata de stiri si atentie venita din partea canalelor de informatie, au reusit sa atraga atentia investitorilor”, afirma Nicolae Snagoveanu, broker la Tradeville.
Asadar, explicatia subperformantei indicelui RASDAQ-C este orientarea investitorilor in prima faza a ameliorarii climatului bursier international spre titlurile de pe piata principala, mentioneaza Radulescu.
“In general ca urmare a deteriorarii climatului bursier international (pe fondul intensificarii crizei financiare internationale si a declansarii crizei economice mondiale in 2008), am asistat la corectii severe (de zeci de procente), la nivelul companiilor de pe Rasdaq (prin prisma aprecierilor exagerate din perioada anterioara, dar si ca urmare a cresterii perceptiei de risc, care a determinat majoritatea investitorilor sa intre in panica si sa lichideze expunerile pe astfel de titluri”, a declarat analistul Target Capital.
Astfel, o data cu inceperea trendului actual de crestere, atentia investitorilor s-a indreptat preponderent catre companiile listate la BVB.
“Interesul pentru companiile BVB a fost mult mai ridicat din cateva motive foarte simple: aversiunea la risc mult mai mare decat in perioadele de crestere economica si sumele de bani disponibili pentru investitii mult mai mici decat in trecut”, sustine Nicu Grigoras, broker la Intercapital Invest.
Din aceste doua perspective, emitentii BVB confera investitorilor in acest moment multe avantaje fata de companiile de pe piata Rasdaq.
Lichiditatea mult mai ridicata a companiilor listate la BVB a atras atentia majoritatii investitorilor care au incercat astfel sa isi asume riscuri mai scazute intr-o perioada foarte tulbure. Mai mult, banii disponibili pentru investitii au mers astfel aproape in totalitate catre cei mai lichizi emitenti ai pietei, lasand astfel piata Rasdaq fara volume de tranzactionare, a mai spus brokerul Intercapital.
“Scaderea lichiditatii pietei Rasdaq nu trebuie totusi pusa doar pe seama cresterii adversiunii la risc a investitorilor sau a micsorarii sumelor de investitii. Trebuie sa luam in considerare faptul ca o serie de companii care duceau greul tranzactiilor pe aceasta piata sunt acum emitenti ai pietei regelmentate. Un alt eveniment care a dus la scaderea lichiditatii si a carui rezolvare ar putea relansa piata Rasdaq este statutul acestei piete. In momentul in care investitorii vor sti cu certitudine care este viitorul acestei piete, probabil interesul va reveni treptat”, sustine Grigoras.
Delistarile, o problema importanta a pietei
De la inceputul anului, pe piata Rasdaq au fost facute 152.000 de tranzactii, cu o valoarea totala de 472 milioane lei, capitalizarea fiind de 12,3 miliarde lei, conform statisticilor Bursei de Valori Bucuresti.Numarul de societati emitente a ajuns aproape de valoarea din 1996, de la infiintare. Astfel, in prezent sunt 1.601 emitenti, fata de 1.561 la debutul pietei, ca urmare a numarului mare de delistari.
In 2009, de la cota Rasdaq au iesit 154 de companii. Totusi, specialistii spun ca acest fenoment este normal si ca sunt foarte multi emitenti care nu isi iau locul in acest context.
“Sectiunea Rasdaq este o relicva din istoria post-comunista a bursei in Romania, a aparut la momentul respectiv ca o necesitate, in viziunea arhitectilor de atunci ai pietei de capital, dar care acum are nevoie de restructurari. Sunt foarte multe companii care nu isi au locul pe o piata bursiera, companii care nu respecta nici macar cerintele minimale de listare, daramite cele de transparenta si comunicare cu actionariatul. Deja au fost cateva delistari masive, in special Agromecuri, tendinta care trebuie sa continue”, a declarat Paul Brendea.
El a mai spus ca este necesar un echilibru intre nevoia actionarilor rezultati in urma programului de privatizare in masa (“cuponarii”) de a avea o piata lichida unde sa-si vanda detinerile si nevoia pietei de a functiona eficient, cu societati care respecta toate regulile pietei de capital.
Mai mult, acest trend ar putea continua, daca nu se va produce o imbunatatire a volumelor de tranzactii.
“Sa nu uitam ca acesti emitenti au ales listarea pe piata de actiuni in speranta ca vor atrage investitori ca o alternativa pentru obtinerea de capital. Daca nu prezinti interes, cu atat mai mult ai un motiv sa te retragi si eventual sa cauti alte optiuni”, explica Snagoveanu.
Astfel, faptul ca titlurile de pe Rasdaq inregistrau nivele foarte reduse la inceputul anului a contribuit la cresterea interesului pentru lansarea de oferte de delistare.
„A fost un moment foarte bun pentru astfel de operatiuni, dat fiind ca oferta se putea realiza la un nivel mult mai mic comparativ cu anii anteriori (ca urmare a sell-off-ului brutal). In masura in care vom asista in trimestrele urmatoare la noi momente de panica la nivelul pietelor internationale de capital, atunci vom observa noi contractii bursiere pe Rasdaq, si, implicit, cresterea interesului de lansare de oferte de delistare”, a mentionat Andrei Radulescu.
Va mai reveni interesul investitorilor?
Totusi, o serie de emitenti ai acestei piete au reusit sa ramana in continuare in atentia investitorilor realizand volume de tranzactionare rezonabile si aducand randamente foarte bune investitorilor. “Piata Rasdaq pastreaza inca un potential foarte mare, dar probabil acesta nu va atrage atentia investitorilor daca trendul ascendent se mentine si dupa ce indicii BVB vor epuiza o mare parte din posibilitatile de crestere. Dupa ce indicatorii de evaluare pentru companiile listate pe piata principala nu vor mai fi la fel de tentanti ca in acest moment cu siguranta atentia unui numar mare de investitori se va indrepta din nou catre piata Rasdaq”, explica Nicu Grigoras.
Se poate spune ca in ultimele luni s-a vazut o ameliorare a interesului investitorilor pentru piata Rasdaq.
Andrei Radulescu spune ca observa o orientare a investitorilor si pe piata Rasdaq, ca urmare a reducerii perceptiei riscului general de investitie pe piata de capital, a semnalelor de oboseala la nivelul pietei principale, dar si a atractivitatii mai multor emitenti, din punct de vedere al indicatorilor fundamentali.
„Dupa cresterile accelerate inregistrate la nivelul companiilor de pe piata principala (acestea prezentand chiar semnale de oboseala), dar si in contextul climatului bursier international favorabil (volatilitate controlata, ca urmare a amplificarii semnalelor de iesire din recesiune a economiei mondiale, dar si a evolutiei peste estimarile analistilor a rezultatelor companiilor pe plan international), mai multi investitori au redescoperit Rasdaq (cu un decalaj, in general). Totodata, trebuie mentionat si faptul ca la aceste cresteri au contribuit si rezultatele bune si chiar foarte bune raportate de companiile in cauza”, mentioneaza Andrei Radulescu.
Astfel, el evidentiaza o serie de titluri de pe aceasta piata, care au prezentat cresteri semnificative in ultimele luni: ARMAX GAZ Medias, Iproeb Bistrita, Prospectiuni, UPET, Albalact, Avicola Buzau, Nutricom etc.
„In prezent, pe baza analizelor fundamentale, recomand, la nivelul pietei RASDAQ (din titlurile pe care le analizez), UPET, Prospectiuni, Armax, Avicola Buzau, Nutricom”, a mai spus analistul.
Nicolae Snagoveanu considera ca este timpul ca si emitentii sa se faca mai cunoscuti, in conditiile in care mijloacele necesare sunt tot mai accesibile.
“Ca sa atragi interes trebuie sa te faci cunoscut, sa iti publici perspectivele, sa fii mai transparent si sa extinzi relatia cu posibilii investitori. Nu poti sa stai sa astepti in speranta ca apare vreun investitor. Pe de alta parte insa, pe masura ce semnalele din economie vor fi mai pozitive si interesul investitorilor se va extinde catre companiile de pe Rasdaq. Contextul actual ramane destul de incert, investitorii raman precauti si prefera sa migreze acolo unde este interes”, a declarat brokerul Tradeville.
In opinia sa, este nevoie de mai mult optimism si rezultate economice vizibile pentru ca Rasdaq sa revina din nou in atentia investitorilor.
“Vom vedea interes pentru piata Rasdaq cand va reveni interesul general al investitorilor pentru burse, adica odata cu revenirea increderii in economie. Dar probabil ca atunci vom avea o alta configuratie a sectiunii Rasdaq”, a conchis Paul Brendea.
