Piete financiare in deriva. Semnalmente: tensiuni, panica, volatilitate
Evolutiile extrem de volatile ale pietelor financiare din ultimele luni seamana destul de bine cu ce s-a intamplat si la inceputul anului 2008. Bursele sunt pe un trend descendent, cu momente de rebounduri tehnice, dar bilantul ultimelor luni indica scaderi. Tensiunea si nervozitatea sunt elemente decisive in activitatea investitionala, in timp ce fundamentele par a conta tot mai putin.Tensiunile mari, panica investitorilor care alearga dupa lichiditati si posibilele mari probleme ale tarilor din zona euro au determinat evolutii puternic negative si nervozitate pe burse.
“Conjunctura actuala poate degenera si mai mult si sa se transforme intr-o situatie similara cu anul 2008, daca vom vedea evenimente concrete si nu doar zvonistica. Indicatorii macroeconomici sunt in plina revenire in tarile dezvoltate, rezultatele companiilor externe sunt la cote foarte bune, iar estimarile cu privire la viitorul apropiat sunt optimiste. Deocamdata avem senzatia unui déjà vu, desi pare doar o corectie a unui trend crescator de 1 an”, a explicat Gabriel Necula (foto), broker la Prime Transaction.
Un alt numitor comun dintre criza din 2008 si cea curenta este natura financiara. Daca acum doi ani am asistat la o criza a sistemului financiar-bancar privat, in prezent este vorba de o criza a finantelor publice (manifestata indeosebi la nivelul Zonei Euro).
„Practic, asistam la a doua etapa a unei crize financiare tipice: criza din sistemul financiar-bancar privat a determinat deteriorarea finantelor publice; la randul ei, deteriorarea finantelor publice va afecta functionarea sistemului financiar-bancar privat”, crede Andrei Radulescu, analist financiar la Target Capital.
„Un alt punct comun al celor doua situatii este reactia investitorilor pe pietele financiare. In ambele cazuri am asistat la cresterea aversiunii fata de risc (cresterea primelor de risc, majorarea dobanzilor interbancare), ceea ce a determinat reducerea expunerii pe segmentul de actiuni si majorarea expunerii pe segmentul de obligatiuni. Mai mult, cele mai severe declinuri au fost consemnate la nivelul economiilor care se confruntau cu vulnerabilitati macroeconomice (deficite de cont curent, deficite bugetare)”, a mai spus analistul.
Pietele reactioneaza destul de violent la stirile negative care apar, iar neincrederea incepe sa se instaleze in randul investitorilor - sunt aceia care vand datorita psihologiei si aceia care cumpara datorita argumentelor fundamentale ale companiilor.
“Pana acum nimic diferit fata de 2008. Investitorii vand si pe stiri negative, dar si pe orice revenire a pietei determinata de vesti pozitive. Semnalele acestea sunt specifice unui trend de scadere, de aceea trebuie sa fim foarte vigilenti in privinta indiciilor care pot sugera trendul urmator”, crede Necula.
Pe de alta parte, Gabriel Aldea, broker la Intercapital Invest, considera ca este prematur sa afirm ca ne aflam intr-o situatie similara cu cea din 2008.
„Am putut constata insa anumite similitudini cu acea perioada, si ma refer aici la trendul puternic descendent, fenomenul de panica accentuata in randul investitorilor, volatilitatile foarte mari din piata sau puterea redusa a pietelor de a face reveniri. Pentru moment este evident un trend descendent accelerat pe termen scurt, manifestat mai pregnant pe piata noastra, ca urmare a cresterilor prea rapide din primele trei luni ale acestui an si a problemelor economice, sociale si politice locale aparute in ultima perioada. O confirmare a unui trend descendent pe termen mediu al pietei noastre o putem avea mai degraba in toamna, insa pana la acel moment consider ca piata noastra si pietele in general vor inregistra si o perioada de reveniri mai sustinute”, a explicat Aldea.
Diferente intre cele doua situatii
Cu toate ca asemanarile intre cele doua situatii sunt izbitoare, exista si diferente destul de importante. Astfel, in cazul crizei din 2007-2008, impactul a fost mai puternic pentru ca a luat prin surprindere o mare parte din participantii la pietele financiare. “A avut efect devastator dar oarecum restrans la nivel social, cel putin in Europa. Neincrederea aparuta in sistemul financiar-bancar a generat criza de lichiditati cu efecte semnificative in retail si mai ales in deficitele bugetare ale statelor”, crede Silviu Enache (foto), director piete de capital la Volskbank.
Pe de alta parte, criza actuala a deficitelor bugetare ca urmare a crizei din 2008 are impact social mult mai mare, este mai vizibila la nivel social, dar pietele financiare sunt mai mature si nu mai reactioneaza asa abrupt.
O alta diferenta este ca, in cazul crizei sistemului financiar-bancar privat, a existat marja de manevra pentru autoritatile monetare si bugetare de pe mapamond, in timp ce in prezent aceasta marja este foarte redusa si s-a apelat tot mai frecvent la ajutorul institutiilor financiare internationale, a explicat Andrei Radulescu.
De asemenea, criza actuala pare a avea un caracter mai putin simetric comparativ cu criza din a doua jumatate a anului 2008. Gradul de integrare a sistemelor financiar-bancare este ridicat, astfel incat o unda de soc la nivelul unui continent se propaga rapid pe mapamond (cazul Lehman Brothers).
In cazul crizei actuale, a finantelor publice, observam o reactie negativa mai puternica la nivelul Europei. Cu alte cuvinte am putea caracteriza cele 2 crize sub forma unui soc simetric (criza financiara din 2007-2008 ce a declansat cea mai severa criza economica de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial) care s-a transformat intr-o criza asimetrica (exemplul statelor din Europa de Sud), a mai spus analistul.
„Printre explicatiile acestei reactii asimetrice: in primul rand putem vorbi de un atac speculativ la sustenabilitatea Zonei Euro. Practic, in ultimele saptamani pietele au speculat impotriva acestei sustenabilitati in forma actuala. Pentru tarile membre paleta de instrumente de politica economica este restransa. Aceste state nu mai au la dispozitie politica monetara si nici cursul de schimb, instrumente importante de ajustare in cazul socurilor economice”, a explucat Radulescu.
Noi minime pe bursa?
Evolutia negativa a burselor internationale si masurile de austeritate anuntate de catre Guvern, impreuna cu reactia populatiei la aceste informatii, au impins indicele compozit al Bursei de Valori Bucuresti, BET-C, cu 14,04% mai jos in luna mai.Indicele BET-FI, care urmareste evolutia celor cinci societati de investitii financiare (SIF), a pierdut 31,49% in perioada analizata, in timp ce indicele BET, al celor mai lichide 10 actiuni de la BVB, a scazut cu 13,84%.
Legat de posibilitatea atingerii de noi minime (daca ne referim la valorile minime din acest an), Gabriel Aldea (foto) crede ca pot fi sparte in jos, trendul descendent al pietelor parand sa nu se fi incheiat.
„Decisive in acest sens vor fi pe de o parte evolutiile pietelor externe in urmatoarele 2-4 saptamani, iar pe de alta parte modul cum guvernul va gestiona situatia actuala sub aspect social si politic”, a explicat Aldea.
De asemenea, si urmatoarele saptamani vor fi decisive pentru piata noastra, dar si pentru bursele externe. „Perioada de raportari financiare aferenta primului semestru al anului poate reprezenta un punct de plecare pentru o revenirea pietelor, anuntarea unor rezultate financiare bune pentru Statele Unite si Asia putand readuce in piata optimismul investitorilor. Masura in care piata noastra se va cupla la aceste reveniri va depinde insa si de modul in care guvernantii vor reusi sa gestioneze situatia social politica actuala”, a mai spus brokerul Intercapital.
Pe de alta parte, Gabriel Necula afirma ca situatia actuala creeaza si asteptari apocaliptice. “Personal nu cred in ele deoarece vreau sa vad si partea pozitiva a evolutiei economiei din Romania. Conteaza foarte mult si ce se intampla la nivelul Guvernului si masurile pe care acesta le va lua. O deterioare fara precedent a economiei, chiar intr-o conjunctura neutra a zonei europene, cred ca va duce la noi minime si pe piata locala”, a explicat acesta.
La nivel global volatilitatea este asteptata in continuare destul de accentuata in urmatoarele luni.
“Nesustenabilitatea datoriilor statelor se va agrava in continuare si va fi in contradictie cu trendul pozitiv al rezultatelor companiilor. In Romania va fi o situatie mixta intre contextul intern si cel extern, cu aceeasi volatilitate asteptata. Punctual vom avea influente majore in cazul modificarii impozitului sau a pragului de detinere la SIF-uri. Ca si conluzie cred ca vor fi din nou preturi foarte atragatoare pentru a investi in urmatoarele cateva luni”, a mai spus Necula.
Silviu Enache este mai optimist, explicand ca daca lucrurile evolueaza in directia aplicarii consecvente a masurilor anticriza, minimele inregistrate in 2008 nu au cum sa mai fie atinse, excluzand scenariul aparitiei unor evenimente negative exceptionale.
“Este o perioada de incertitudine, suntem intr-un punct de inflexiune care depinde mult de politica fiscala ce va fi aplicata. Pachetul de masuri anticriza si modul de aplicare al acestora pot determina o prelungire a crizei sau o redresare etapizata. Activitatea de pe pietele financiare este o oglinda a economiei reale, de aceea cred ca, desi se vad deja semnele pozitive comparativ cu anul 2009 (spre exemplu cresterea valorii zilnice de tranzactionare), totusi participantii la piata raman in continuare circumspecti”, a mai apus Enache.
Incertitudinile vor continua si pe plan intern, economia romaneasca si bursa fiind dependente de fluxurile straine de capital.
„Desi guvernul intentioneaza sa adopte o serie de masuri de ajustare bugetara ramane de vazut rezultatul acestora. Mai mult, pe termen mediu este previzibil sa asistam la o majorare de impozite, ceea ce nu poate fi privit cu ochi buni de catre investitorii straini. Totodata, trebuie mentionat faptul ca majoritatea sectoarelor din economie functioneaza la un nivel mult sub capacitatea instalata. In acelasi context, Zona Euro, principala destinatie de export, este afectata de criza finantelor publice. Cu alte cuvinte, este destul de greu de crezut ca vom mai atrage prea curand investitii straine”, explica Radulescu.
Astfel, este ridicata probabilitatea unor noi scaderi ale preturilor activelor (inclusiv pe piata de capital). De fapt piata interna de capital a intrat intr-un nou bear market, in opinia sa.
Dupa prabusirile din sistemul financiar, urmeaza falimentele unor state?
Dupa criza creditelor din 2007-2008, se pare ca acum amenintarile vin dinspre zona bugetara ale statelor cu probleme. Legat de posibilitatea de a vedea intrari in default ale unor tari, specialisti consultati de Wall-Street sunt optimisti: este un scenariu greu de acceptat. „Nu merg pe ideea unor default-uri la nivelul unor tari din Europa, o astfel de situatie nefiind acceptata la nivelul Uniunii Europene si generand efecte imprevizibile la nivel global. Masurile de austeritate impuse de multe state europene au ca obiectiv principal tocmai evitarea un astfel de scenariu si ele vor fi dublate de programe comune UE-FMI de sustinere financiara a statelor care intampina probleme pe termen scurt, cum a fost cazul Greciei”, sustine Gabriel Aldea.
Nici reprezentantul Prime Transaction nu crede in nicio varianta care include falimentul vreunui stat european.
“Se vor face eforturi disperate pentru rescadentarea datoriilor, dar nu cred ca vor apela la default. Ceea ce putem vedea este o inrautatire continua a situatiei datoriilor si deficitelor, iar in lipsa perspectivei unei cresteri economice investitorii vor provoca noi scaderi bursiere”, explica el.
Insa este din ce in ce mai sigur, economia regiunii se mentine intr-o situatie dificila, chiar daca a iesit din cea mai severa recesiune de la finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
„Cu alte cuvinte, va fi foarte greu de conciliat obiectivul de consolidare bugetara pe termen mediu (imperativ inclusiv pentru respectarea obiectivelor platformei Europa 2020) cu flexibilitatea pe termen scurt (necesara pentru evitarea contractiei economice)”, considera Andrei Radulescu (foto).
Prin urmare, analistul crede ca aceasta criza a finantelor publice din Europa (in principal) si la nivelul statelor dezvoltate (in general) nu va putea fi rezolvata pe termen scurt. De fapt, o criza a finantelor publice poate fi comparata cu o stare de cancer la nivelul unui organism. Atata vreme cat nu se va realiza procesul de ajustare bugetara nu vor exista premise favorabile pentru restabilirea increderii.
Radulescu nu exclude varianta ca unul sau mai multe state sa se confrunte cu spectrul intrarii in imposibilitate de plata. „De fapt, in cazul Greciei, cred ca putem vorbi despre o situatie de faliment implicit, mai ales daca observam dimensiunea pachetului de sustinere (aproximativ 46% din PIB-ul grec in 2009)”, a explicat el.
Mai mult, unda de soc a finantelor publice s-ar putea repercuta ulterior mai agresiv in Marea Britanie si de ce nu in Statele Unite.
Astfel, incertitudinea este cuvantul de ordine pentru evolutia pietelor financiare internationale in perioada urmatoare. Mai ales ca economia mondiala se afla intr-un proces (fragil) de relansare graduala la momentul socului din sfera finantelor publice.
„Criza finantelor publice va determina declinul indicatorilor de sentiment si implicit a climatului macroeconomic. In acest context, vom asista la o evolutie nefavorabila a cererii din sectorul privat. Astfel, indicatorii macroeconomici se vor deteriora, cu impact negativ pentru evolutia pietelor de capital”, a mai spus Radulescu.
