Amintirea unor eforturi conjugate
In 1992, un nucleu format din Banca Nationala a Romaniei, Ministerul de Finante si Institutul Roman de Investitii (condus de George Constantin Paunescu) pregateau infiintarea bursei in Romania. Un act de curaj pentru o tara inca in convalescenta dupa jumatate de secol de comunism.Cu toate acestea, entuziasmul specific unui inceput de drum, provocarea construirii unei institutii capitaliste si dorinta celor implicati de a crea o piata de referinta in regiune au invins dificultatile.
Insa, bursa romaneasca nu arata in prezent asa cum o vedeau fondatorii acum 15 ani.
Interventia negativa a politicului, dublata de excluderea din proiectele de privatizare si finantare, dar si concentrarea participantilor pe business-urile proprii au stopat dezvoltarea bursei asa cum era ea anticipata.
Regretele fondatorilor BVB se leaga in principal de stoparea dezvoltarii Bursei spre culmile pe care ei le vedeau in urma cu 15 ani si stagnarea la un nivel inca imatur. Iar satisfactiile pleaca de la reusita comuna de a infiinta "un templu al capitalismului intr-o tara in care statul predomina toate zonele de activitate."
Dupa o criza care a demonstrat ca piata romaneasca este la un nivel inca incipient, imatur si lipsit de substanta, vinovatii si cauzele sunt usor de gasit. Insa multi uita ca, in 1995, dupa trei ani de eforturi conjugate, pe 23 iunie se inaugura oficial Bursa de Valori Bucuresti. O amintire inca vie pentru cei prezenti acum si o satisfactie pe care nici criza nu o poate umbri.
Comunitatea coagulata la inceputurile bursei moderne s-a pierdut in timp, mare parte din primele generatii din brokeri au iesit pe parcurs din piata, din diverse motive.
Wall-Street a retrait, impreuna cu o parte a fondatorilor BVB, emotiile acelor vremuri, in care brokerii erau o echipa unita, iar dezvoltarea bursei un deziderat comun.
Primii pasi spre un templu al capitalismului
Dintre persoanele din Bursa implicate de la infiintare si active in institutie pana in prezent, Stere Farmache, conducatorul institutiei de 15 ani, si Adriana Tanasoiu, directorul de acum al Depozitarului Central, isi amintesc primii pasi ai pietei de capital moderne. Desi iesiti intre timp din piata de capital, Costin Donoaica si Petru Prunea, doua persoane cheie pentru infiintarea BVB, au retrait clipele de acum 15 ani, cand entuziasmul unui nou inceput punea bazele unor eforturi conjugate.
Dinspre mediul privat, lui Adrian Simionescu, primul broker autorizat in Romania si manager al Vienna Investment Trust, ii revine in minte entuziasmul tinerilor de atunci care deschideau o noua cale in economia romaneasca. Si Valentin Ionescu a fost parte din prima liga de brokeri autorizati si, desi evolutia sa este legata de mai multe institutii internationale, el evoca si acum emotiile si entuziasmul acelor vremuri.
Ideea infiintarii unei piete de capital in Romania a pornit inca din 1992, cand incepuse sa se dezbata necesitatea unei Burse, ca urmare a conditiilor impuse de memorandumul cu Fondul Monetar International (acordul solicita infiintarea unei burse ca institutie de baza a economiei).
Stere Farmache isi aminteste ca in 1990 lucra in Ministerul de Finante, condus atunci de Theodor Stolojan, care a propus infiintarea unei burse. Subiectul incepuse sa fie tot mai dezbatut in presa, iar ministerul trebuie sa sprijine initiativa.
“In 1991-1992 am fost plecat in Franta, unde am si luat contact cu institutiile pietei de capital. Cand m-am intors, ideea era deja sustinuta si s-a creat in minister un embrion al CNVM – Agentia Nationala pentru Titluri de Valoare (ANTV), unde eu eram director”, povesteste Farmache.
Proiectul de lege pentru infiintarea bursei a durat din 1992 pana in 1994, fiind sustinut de Ministerul de Finante si de ANTV. Acesta prevedea initial ca Bursa sa fie societate comerciala (statut dobandit ulterior, in 1995), dar ideea a fost respinsa de Parlament.
“Imi amintesc ca la acel moment a fost o dezbatere aprinsa in comisiile de specialitate ale Parlamentului, majoritatea crezand ca daca este societate comerciala va putea face orice, lucru gresit de altfel. Asadar, un jurist consilier al comisiei de buget-finante, care nu stia prea multe despre bursa, a schimbat proiectul de lege inspirandu-se profund din legea Madgearu din 1929. Astfel, BVB a fost infiintata ca o institutie de interes public prin Legea 5/1994 si abia in 2005 am putut sa transformam bursa intr-o societate comerciala”, afirma Farmache.
Legea Madgearu (1929) a reprezentat unificarea legislativa a regimului burselor din Romania. Bursa era definita ca “institutie publica creata cu scopul de a reuni comercianti sau negustori, industriasi sau producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, inchirierii vapoarelor si acoperirii riscurilor de orice fel".
Privind dinspre mediul privat, Adrian Simionescu isi aminteste de 3 nuclee importante formate din mai multe zone: Ministerul de Finante, Banca Nationala a Romaniei si mediul privat.
La Banca Nationala s-a infiintat un Centru de proiectare si implementare a pietelor de capital din Romania, unde au fost alocati o parte din angajatii din BNR (nucleul viitoarei Burse). La Ministerul Finantelor era Agentia Nationala pentru Titluri de Valoare (viitorul CNVM). De asemenea, Simionescu isi aminteste ca din sfera privata, prima initiativa pentru infiintarea bursei, a venit de la George Constantin Paunescu, prin Institutul Roman de Investitii.
Pana in 1994 existau si cateva acte normative, isi aminteste primul broker autorizat la bursa: Hotararea de Guvern 780, care reglementa societatile de brokeraj si societatile de administrare de investitii, apoi ordonanta 24 care actualiza aceste prevederi si, in final, Legea 52/1994 – actul de nastere al Bursei si pietei de capital.
In tot acest timp, membrii departamentelor de la bursa si Ministerul Finantelor au parcurs mai multe etape si stagii de pregatire in strainatate, in tari cu piete de capital dezvoltate.
Sursa foto: Arhiva BVB
Infiintarea propriu-zisa
Procesul propriu-zis de infiintare a bursei moderne a coincis cu infiintarea Asociatiei Bursei – un grup de 20 de brokeri, a carui formare era absolut necesara. Farmache a explicat ca Asociatia Bursei nu era o entitate separata, nu avea personalitate juridica initial. Insa a obtinut-o in aprilie 1995, cand CNVM a aprobat statutul Bursei. “Asociatia Bursei era echivalentul unei adunari generale si a desemnat astfel organele de conducere – Consiliul Bursei, care a numit directorul general”, spune presedintele BVB, fost director pana in decembrie 2008.
Primul consiliu al Bursei a fost condus de Ioan Mihaila, un personaj prea putin vizibil la acel moment.
Astfel, la 1 iunie 1995 Stere Farmache a fost numit director general al Bursei de Valori Bucuresti, iar institutia a capatat statut juridic. Era momentul inceputului pietei de capital romanesti de dupa 1990.
Ceremonia de inaugurare a fost pe 23 iunie, la parterul Bancii Nationale a Romaniei, unde era amenajat un spatiu deschis si cateva birouri – primul sediu al Bursei. La acel moment, toata infrastructura Bursei era pregatita, mai putin emitentii, insa s-a decis marcarea momentului printr-un eveniment la care au participat fondatorii, oficialii CNVM, BNR si insusi presedintele Romaniei din acea perioada - Ion Iliescu.
“Eram nerabdatori sa inauguram piata, voiam o bursa functionala si ne-am dat seama ca marcarea momentului va atrage atentia asupra faptului ca incepe sa se dezvolte un nou segment pe piata financiara. Semnasem actele constitutive, insa mai erau destule detalii de pus la punct, precum conectarea registrului actionarilor la sistemele de tranzactionare, mecanismele bancii de decontare sau procesul de transformare a cupoanelor in actiuni”, isi aminteste Adrian Simionescu.
Sursa foto: Arhiva BVB
Bursa de Valori Bucuresti - Primele amintiri
Personalul Centrului de Proiectare si Implementare a Pietei de Capital din BNR pregatise, cu asistenta canadiana, proiectul reglementarilor BVB si fusese pregatit sa administreze si sa utilizeze primul soft de bursa, dezvoltat de o firma canadiana, isi aminteste Adriana Tanasoiu, membru in acest departament la acea vreme si responsabila cu implementarea softului de bursa.“Dupa infiintarea BVB, proiectul reglementarilor dezvoltate cu asistenta canadiana a fost revizuit, operandu-se schimbari importante asupra mecanismului de tranzactionare, in sensul inlocuirii modelului de licitatie la pret unic (acumulare de ordine pe percursul sedintei de tranzactionare si executarea tuturor tranzactiilor la un pret zilnic unic) cu cel de piata continua (realizarea de tranzactii pe durata intregii sedinte de tranzactionare)”, povesteste Tanasoiu, care in 1995 s-a transferat la Bursa, ca Director Operatiuni Bursiere si ulterior director adjunct al Bursei timp de 10 ani.
Din noiembrie 2006 este directorul general al Depozitarului Central, dupa ce a avut o contributie importanta in procesul de infiintare si autorizare a acestei institutii.
Bursa a functionat la parterul Bancii Nationale din 1995 pana in 2002, desi initial trebuie sa fie o solutie provizorie. Farmache isi aminteste ca bursa a demarat cu un imprumut de 1 miliard de lei de la stat plus dotarile necesare oferite de BNR ce trebuiau rambursate.
Presedintele BVB povesteste de primul calculator al Bursei de Valori Bucuresti, un IBM F35, “o masinarie imensa, care avea memorie mult mai mica decat cea a unui Iphone din zilele noastre”. Mai mult, una din partitii era folosita si de IT-ul Bancii Nationale.
In vara anului 1995, efortul cel mai mare a fost depus pentru atragerea de companii, majoritatea companii foste de stat, care se incadrau in criterii.
“In atragerea acelor companii, domnul Petru Prunea a avut o contributie importanta. Iar acei directori au dat dovada de curaj, pentru ca, sa fim sinceri, nu stiau mare lucru despre bursa. Erau foarte reticenti, imi amintesc ca priveau cu foarte mare curiozitate necesitatea de a raporta bilanturile trimestriale, comparandu-ne cu fostul comitet de stat din regimul comunist”, povesteste Stere Farmache.
Primul “crah” al bursei de Valori Bucuresti a fost tot in 1996. Din cauza neraportarii la timp a situatiilor financiare au fost suspendat 11 companii din cele 13 cotate la acel moment. “Am atras multe comentarii din partea emitentilor, dar si din partea presei, care scria atunci despre primul crah al bursei”, a mai explicat seful BVB.
La acel moment, volumele de tranzactionare erau mici si nivelul de cultura bursiera era foarte scazut. Intre timp, oamenii au inceput sa inteleaga si si-au pus la punct persoane specializate pe zona bursiera, atat in companii, cat si in presa.
Adrian Simionescu isi aminteste ca s-au depus eforturi mari. “Nu a fost usor sa infiintezi o piata financiara in Romania, dupa 50 de ani de comunism. Chiar si acum, dupa 15 ani, ne dam seama ca sunt foarte multe lucruri de facut si pus la punct. Insa caracteristica acelei perioade a fost entuziasmul tuturor, toate dificultatile si piedicile pareau minore si exista o foarte mare unitate. Conlucram foarte bine cu institutiile de reglementare, de implementare si chiar cu legislativul”, a povestit managerul Vienna Investment Trust.
Pana la un punct, unde a existat o mica neintegere si politicul a intervenit in viata reglementatorului, desi era gandita ca o piata de specialisti si cu specialisti, in care politicienii nu aveau ce cauta.
“Neintelegerea a plecat de la o confuzie a sefului Senatului de atunci, domnul Ovidiu Gherman, care vazand legea valorilor mobiliare a inteles ca e ‹‹ceva legat de case›› si a decis numirea politica a comisarilor CNVM. De atunci, piata a suferit foarte mult, pentru ca oamenii politici de la comisie nu aveau cunostinte despre piata de capital. Am suferit din cauza mentinerii influentei politice in conducerea CNVM, multe intarzieri, lucruri facute pe dos, din cauza faptului ca nu erau specialisti”, a mai spus Simionescu.
1996 - Primul an de activitate reala plus concurenta de la Rasdaq
Anul 1996, al doilea al Bursei, a coincis cu primul an real de activitate. Interesul societatilor de valori mobiliare, devenite ulterior societati de servicii de investitii financiare (SVM-uri, actuale SSIF-uri) a continuat sa creasca, iar numarul membrilor Asociatiei Bursei a ajuns la 62. Mai mult, fenomenul a fost favorizat si de finalizarea procesului de privatizare in masa si a oportunitatilor oferite. Astfel, numarul tranzactiilor a crescut la 2 pe saptamana. Programul cu 5 sedinte pe saptamana a fost adoptat odata cu infiintarea Rasdaq-ului, care a dat fiori Bursei.
“In vara lui ’96 am simtit pentru prima data concurenta de la Rasdaq. A fost o dezbatere interesanta insa pe mine si pe multi colegi ne-a mobilizat. Bursa Rasdaq se bucura de suport politic si de o campanie foarte buna, insa noi ne-am pastrat filosofia si am continuat sa cautam in listele cu societatile din marea privatizare potentiali emitenti. Ne-am concentrat pe calitate si nu pe numar”, spune Farmache.
Principalele criterii erau dimensiunea, free-float mare si un nume care sa rezoneze publicului. Dar nu a fost simplu, pentru ca multe din societati erau abordate de brokerii ce le ademeneau cu diverse avantaje pe Rasdaq.
“A fost o lupta care nu a rezonat in arena publica, dar s-a purtat intre noi. Insa ne-am vazut de treaba si am reusit sa concentram capitalurile cele mai mari, desi numarul companiilor era mic. Eu am vrut intotdeauna o structura compacta de piata. Este adevarat ca acea competitie m-a mobilizat, insa daca am fi avut o singura piata de la inceput s-ar fi schimbat foarte mult evolutia in timp. Desi multi brokeri nu vor fi de acord cu mine, cred ca lucrurile ar fi stat altfel daca era un singur sistem, sub o singura cupola”, crede Farmache.
La sfarsitul anului 2005, Bursa de Valori Bucuresti a fuzionat cu Bursa Electronica Rasdaq.
Intra pe site-ul BVB pentru a vedea mai multe detalii despre evolutia in timp a BVB
Sursa foto - Arhiva BVB
Farmache: Cel mai mare regret ramane ca nu avem mai multe companii mari
Dupa 15 ani in conducerea Bursei si cateva momente in care a luat in calcul varianta parasirii acestei functii, Stere Farmache (foto) priveste in urma spre activitatea de care il leaga nu doar un job sau o functie, ci si multa pasiune. Cel mai mare regret al sau ramane faptul ca pe bursa nu sunt mai multe companii mari, precum BCR, CEC sau societatile de stat, care ar fi atras si investitori, dar si alti emitenti.
“Au fost cel putin doua perioade in istoria pietei care, daca ar fi fost exploatate la maxim, lucrurile ar fi stat altfel: 1997, cand nivelul entuziasmului era foarte mare si 2006-2007, perioada de preaderare la UE”, crede Farmache.
Satisfactiile cele mai mari ale sale sunt legate de realizari punctuale, de depasirea unor situatii critice care nu au fost legate de o decizie, ci de eforturi pe perioade lungi.
“O satisfactie este ca in 2000 am putut sa supravietuim unei situatii limita, cand personalul bursei dezerta, atras de mirajul si lobby-ul facut pe Rasdaq, dublata si de subtierea veniturilor Bursei. Ne-am dat seama la acel moment ca resursele noastre ne ajungeau pentru doar doua luni, asa ca am redus salariile, incepand cu mine si cu cei din management. Pana la urma, aceasta masura a filtrat si loialitatea fiecarui angajat”, a mai spus presedintele BVB.
Eforturile uriase depuse pentru atragerea de emitenti, lobby-ul facut “chiar si in zile de Paste” duc spre o concluzie: “satisfactia generala este ca am creat de la inceput aceasta institutie, chiar daca sunt si dezamagiri”, a continuat Farmache.
El spune ca a fost constient inca de la inceput ca acest templu al capitalismului nu poate functiona de la sine, ci trebuie sustinut si alimentat de o economie reala.
“Erau momente in care entuziasmul era putin exagerat. Am visat la o piata mai mare, visez si acum si chiar cred ca este posibil”, spune seful bursei.
Peste inca 15 ani, el vede bursa cu acelasi rol si functie – o piata pentru finantarea companiilor, alternativa pentru plasamentele financiare si pentru speculatori.
“Aceste functii vor capata noi valente si se vor face diferit fata de acum. Regulile sistemului financiar se vor revizita si regandi, iar evolutia tehnologiei va pune amprente importante. Acesti doi factori vor fi importanti pentru evolutia misiunii Bursei. Este greu de vazut acum care va fi dimensiunea pietei in 15 ani, dar sigur vom avea produse mai diversificate”, estimeaza Farmache.
Simionescu: Ne-am concentrat pe business si am uitat pentru ce ne-am zbatut
Brokerul Adrian Simionescu (foto) isi aminteste ca acum 15 ani, multi dintre cei care au fost implicati in fondarea pietei vedeau in BVB o piata de referinta in regiune, datorita potentialului ridicat, a pozitiei foarte bune, a unor viitori emitenti interesanti si a pozitionarii pe un drum bine stabilit spre structurile nord-atlantice si spre comunitatea europeana. “Exista potential, insa noi nu ne-am miscat deloc. Politicul a impiedicat dezvoltarea pietei, pentru ca nu au vazut sau nu au inteles rolul unei burse dezvoltate in Romania. Dar este si vina noastra, pentru ca ne-am concentrat prea mult strict pe business-urile noastre generatoare de profituri, fara sa ne mai gandim la un termen mai lung. Cand am vazut ca avem mecanisme care mergeau, am uitat pentru ce ne-am zbatut la infiintarea pietei si nu ne-am mai preocupat sa aducem noi emitenti”, crede Simionescu.
El crede ca in anii urmatori situatia se va schimba, pentru ca informatia circula mai repede acum si politicienii ajung la mai multe informatii despre bursa, iar generatiile se schimba, si din urma vin oameni bine pregatiti. Mai mult, si emitentii incep sa inteleaga ce inseamna bursa.
Pentru primul broker al bursei moderne, cea mai mare satisfactie este partea de inceput, acel efort conjugat, acel entuziasm major care i-a determinat sa se concentreze pe infiintarea bursei, intr-o perioada in care statul domina economia si sectorul privat abia incepea sa se dezvolte.
“Gandindu-ne la faptul ca erau putine companii private si noi am contribuit la constituirea singurului mecanism pur capitalist, acest lucru ramane de departe cea mai mare satisfactie”, afirma Simionescu.
O alta implinire a sa este ca a rezistat atat in piata, in ciuda desfiintarilor de companii, a dificultatilor si a migratiei multor oameni din domeniu. “Nu am de gand sa parasesc niciodata piata de capital, oricat de potrivnica pare uneori”, spune managerul.
La capitolul regrete, Simionescu mentioneaza faptul ca piata nu a ajuns niciodata acolo unde si-a dorit, ca rolul sau in economia romaneasca nu a fost niciodata inteles si ca politicienii au intervenit favorabil pentru bursa de prea putine ori.
“Regretele sunt mai mici comparativ cu satisfactiile si, pentru ca sunt o fire optimista, consider ca fara provocari si dificultati, nici implinirile nu ar fi fost pe masura”, adauga managerul Vienna Investment.
Costin Donoaica: Insasi infiintarea BVB este cea mai mare satisfactie
Costin Donoaica (foto), in prezent partener principal la fondul de private equity 7L Capital Partners Emerging Europe L.P, a avut un rol extrem de important in infiintarea BVB.Initial, el a fost implicat in discutiile privind formarea pietei de capital din Romania din calitatea sa de asistent al prim-vicelui guvernator al BNR, Emil Ghizari, sub a carui responsabilitate erau elaborarea legislatiei pietei de capital si infiintarea BVB.
Consiliul de Administratie al BNR a decis, la inceputul anului 1993, sa ii incredinteze conducerea directiei care urma sa se ocupe cu elaborarea primului proiect al legii valorilor mobiliare si burselor de valori, precum si de pregatirea cadrului organizatoric pentru inceperea activitatii BVB.
Dupa infiintarea BVB ca institutie, in baza legii valorilor mobiliare si burselor de valori, intreaga activitate a directiei din cadrul BNR a fost transferata la bursa, impreuna cu personalul pregatit special in acest sens.
Ulterior, pana la mijlocul anului 1996, Donoaica a fost Comisar General al BVB, asigurand astfel continuitatea activitatii de pregatire a inceperii tranzactionariilor din BVB si supravegherea bunului mers al acestora.
Insa, dupa pregatirea infiintarii BVB si demararea activitatii de tranzactionare, si-a incetat activitatea in cadrul pietei de capital. “A aparut oportunitatea de a coordona infiintarea subsidiarei din Romania a Bancii Comerciale a Greciei”, a explicat Donoaica motivul plecarii din bursa.
Insa activitatea derulata in alte zone de activitate nu i-a sters amintirile de acum 15 ani, cand impreuna cu alti cativa oameni puneau primile caramizi ale acestei piete.
“Imi amintesc cu mare placere de perioada de inceput a formarii colectivului din cadrul BNR care a avut ca misiune infiintarea BVB. De atmosfera de emulatie si de entuziasmul tinerilor care au avut sansa de a face parte din acest colectiv. De dezbaterile care aveau loc asupra fiecarui concept, norme, sisteme si metode de aplicare impreuna cu consultanti straini, in special cei canadieni, sub conducerea domnului Hugh Cleland, inainte de stabilirea celei mai bune solutii”, povesteste Donoaica.
Totodata, alte momente importante au fost legate de legea valorilor mobiliare si bursei de valori de eforturile pentru promovarea unor concepte noi pentru sistemul legislativ romanesc, cum ar fi dematerializarea valorilor mobiliare, sistemele de auto-reglementare, organizarea BVB ca entitate privata si opozitia autoritatilor statului fata de acestea.
“Compromisurile care au trebuit facute pentru a salva cat mai mult din proiectul initial al legii, care ingloba experienta pietelor de capital dezvoltate, si a minimiza efectele conceptului promovat de autoritatile statului acela de a face din BVB o institutie de stat cu toate neajunsurile acesteia. Trebuie mentionat ca elaborarea legislatiei si infiintarea institutiilor pietei de capital au facut parte dintr-un program convenit de autoritatile statului cu Banca Mondiala. Altfel, poate ca azi nu am fi vorbit de 15 ani de la infiintarea BVB”, sustine fostul comisar al BVB.
El spune ca nu are regrete privind cariera in acest domeniu, insa ar fi vrut sa vada o dinamica mai accelerata a dezvoltarii pietei.
“Insasi infiintarea BVB, dupa o intrerupere de jumatate de secol, este cea mai mare satisfactie si de asemenea, posibilitatea de a colabora cu oameni deosebiti care prin munca si dedicatia lor au contribuit la ducerea la bun sfarsit a acestui proiect”, a declarat Donoaica.
Raportat la asteptarile pe care le avea acum 15 ani, Bursa de Valori este mult sub asteptari, avand in vedere entuziasmul si dorinta colectivului de a desfasura activitatea la cele mai inalte standarde.
In opinia sa, cele mai importante cauze ale stoparii dezvoltarii Bursei se leaga de lipsa de interes a autoritatilor statului, pornind de la politicile din domeniul privatizarii si modul de aplicare a acestora, de la dificultatile de asigurare a cadrului legislativ si institutional necesar dezvoltarii afacerilor private pe baze transparente si concurentiale, la cadrul marcoeconomic instabil si fragil cu o inflatie mare.
Tanasoiu: Peste 15 ani vad o bursa matura si un centru regional de succes
Cele mai marcante amintiri ale Adrianei Tanasoiu (foto) de acum 15 ani sunt legate de momentele importante din istoria bursei moderne din Romania: primele cursuri de pregatire pentru autorizarea agentilor de bursa, primele examene de autorizare pentru agentii de bursa, primele simulari organizate cu participantii la piata.“Un loc special il are prima sedinta de tranzactionare, care a avut loc pe 20 noiembrie 1995. Resimt si acum emotia pe care am trait-o cand, in calitate de Presedinte al sedintei de tranzactionare, am sunat pentru prima data din clopotelul care marca deschiderea primei sedinte de tranzactionare”, isi aminteste actualul director general al Depozitarului Central.
Toate aniversarile bursei au constituit de asemenea momente de referinta, care au marcat indeplinirea unor obiective de etapa, subordonate obiectivului general de a construi o piata de capital puternica, eficienta, la standarde internationale.
Referitor la evolutia pietei in ansamblu si a bursei ca institutie, Tanasoiu regreta faptul ca piata nu a primit de multe ori sprijinul necesar din partea autoritatilor, pentru a isi realiza intregul potential.
“Sunt o fire optimista si inca mai sper ca acest lucru se va intampla intr-un viitor nu prea indepartat, in beneficiul tuturor participantilor la piata si al economiei romanesti in general. Bursa nu este doar un barometru al economiei, poate reprezenta un adevarat motor de repornire al acesteia”, a declarat Adriana Tanasoiu.
Pe de alta parte, cele mai mari satisfactii le-a avut de fiecare data cand am vazut ca reglementarile, produsele si serviciile pe care le-am dezvoltat impreuna cu colegii au functionat in cele mai bune conditii.
“Ca urmare a eforturilor noastre sustinute, a dedicarii si a sufletului pe care l-am pus in tot ceea ce am facut, este o mare satisfactie si chiar un privilegiu faptul ca putem vedea intr-un timp relativ scurt, rezultatele muncii noastre. Intotdeauna satisfactia lucrului bine facut mi-a furnizat energia necesara pentru a merge mai departe, atat in vremurile bune, cat si in cele mai putin bune”, a mai spus Tanasoiu.
Peste 15 ani, directorul Depozitarului vede Bursa de Valori ocupand locul pe care il merita cu prisosinta in economia romaneasca si in regiune. “O vad realizandu-si intregul potential de care dispune, pozitionata, impreuna cu Depozitarul Central, drept o piata matura si un centru regional de succes”.
Prunea: Cel mai mare regret al meu este CNVM
Petru Prunea (foto), fost presedinte al SSIF Broker Cluj, una din primele firme de brokeraj infiintate in Romania capitalista, a fost unul dintre cei mai activi sustinatori ai Bursei in Romania, avand o contributie extrem de importanta la aducerea primelor companii la cota Bursei de Valori Bucuresti. Desi numele sau este strans legat de infiintarea Bursei si de primii emitenti, legatura sa cu piata de capital s-a rupat anul trecut, cand CNVM l-a suspendat pentru 5 ani din orice activitate legata de acest domeniu, ca urmare a unei fraude produse la una din sucursalele SSIF Broker.
Dupa mai mult de un an in care a stat in afara pietei, Prunea oscileaza intre satisfactia contributiei la infiintarea bursei si regretul implicarii politicului in arbitrul pietei.
Contactat de Wall-Street, Prunea ne-a spus ca cea mai pregnanta amintire a sa din acea perioada se leaga de colectivul condus de Costin Donoaica, seful nucleului de specialisti pentru piata de capital, pregatiti intre 1992-1994 in cadrul Bancii Nationale.
“Apoi, imi mai amintesc de primele alegeri la Consiliul Bursei, eram 22 de SSIF-uri iar un anumit domn Mihaila voia neaparat sa devina primul presedinte al Bursei de Valori Bucuresti. A fost o incercare de impunere in stil comunist, s-au controlat buletinele de vot si s-a incercat o controlare a votului. Au fost si momente in care in Bursa au patruns si oameni nepotriviti, dar s-a creat o echipa caruia i se atribuie un mare merit, condusa 15 ani de Stere Farmache”, a mai spus Prunea.
El isi aminteste ca toata lumea isi dorea sa se faca mai multe privatizari prin Bursa, insa fiecare Guvern si-a vazut interesul, excluzand piata de capital din programele de privatizari.
Regretul sau cel mai mare legata de aceasta piata este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, mai exact faptul ca personalul a fost numit de partidele politice.
“Este o deziluzie, o frana in dezvoltarea pietei, cu exceptia unor oameni foarte buni. Insa cei numiti politic sunt acolo ca sa se puna bine si nu ca sa faca ceva. Bursa este un loc in care corectitudinea, increderea si transparenta trebuie sa fie la cote maxime”, a mai spus Prunea.
Insa, ramane cea mai mare satisfactie – aceea ca a contribuit la infiintarea unei institutii de baza in economia de piata din Romania.
Valentin Ionescu: Toti eram tineri, plini de sperante si stapaniti de emotie
Valentin Ionescu (foto) a fost unul din primii brokeri romani autorizati dupa Revolutie si desi evolutia sa profesionala a fost legata mai mult de institutii din afara Romaniei, a ramas un apropiat al pietei de capital romanesti. El isi aminteste de prima zi de tranzactionare la Bursa din noiembrie 1995, dupa 50 de ani de comunism.
“Toti cei prezenti in ring suntem tineri sau foarte tineri (unii inca pe bancile facultatii), plini de sperante si mai ales stapaniti de emotii. Se aude zgomotul metalic al clopotelului care anunta deschiderea sedintei de tranzactionare. Cu doar cateva companii listate, un program redus de tranzactionare de numai 4 ore si doar o zi pe saptamana, asa pornea Bursa promitatoare la drum alaturi de noi, ‘pionerii’ pietei de capital”, isi aminteste Ionescu.
A urmat apoi un an de boom in perioada 1996-1997 in care s-au evidentiat cateva blue-chips-uri: Olchim, Azomures, Terapia, Sofert, piata crestea, era pe val, fondurile straine intrau si cumparau, cuponarii vindeau. Doua tipuri de brokeri se distingeau atunci: cei care strangeau cupoane, uneori avand agentii chiar in interiorul fabricilor, apoi deschideau sute de conturi individuale si faceau transferurile in vederea vanzarii, pe de o parte, iar pe de alta parte erau cei care aveau clientii cumparatori.
”Tot in perioada asta aveau loc celebrele petreceri de la Marul de Aur de pe calea Victoriei ale caror gazda eram. Toata lumea sarbatorea, era optimista, eram uniti, ne simteam bine impreuna, comunicam mai mult decat o fac acum colegii nostri mai tineri”, spune Ionescu.
Mai mult, el spune ca primul soft al Bursei, Telnet, avea mai multe neajunsuri, un sistem simplu folosit in anii ’80 sau chiar ’70 pe la bursele canadiene, dar care a fost tocmai ce trebuia la inceput (exact ca atunci cand incepi sa conduci, e bine sa ai o masina mai ieftina).
”De multe ori era coada la intrarea in ringul Bursei din cladirea BNR de pe Doamnei, pentru ca daca vroiai sa cumperi AZO sau OLT chiar trebuia sa fii foarte rapid astfel incat ordinul tau sa fie primul in piata si la maximul admis in acea zi (+15%) astfel incat sa prinzi ceva cupoane. Cat despre cei care erau mai jos la cumparare, sperantele erau destul de mici sa mai prinda ceva, si puteai pleca linistit la terasa de vis-a-vis sau la bufetul BNR”, a mai spus Valentin Ionescu.
Oameni, nume, amintiri
Chiar daca bursa romaneasca nu a avut o evolutie spectaculoasa in cei 15 ani de activitate, amintirile, satisfactiile, eforturile conjugate ale unor tineri entuziasmati de crearea unui nou domeniu in Romania, depasesc uneori insatisfactiile, chiar daca doar in momente de sarbatoare. In mintile tuturor celor intervievati pentru acest reportaj este inca vie amintirea acelor vremuri de uniune, de apropiere, de mobilizare in aceeasi directie.
“Eram uniti, apropiati pe atunci, nu se creasera inca prapastiile de acum. In prezent, Bursa are in continuare cel mai mare nucleu dintre cei care au pornit, restul ne-am fragmentat, ne-am indepartat”, isi aminteste Adrian Simionescu.
El crede ca ruptura a venit in momentul cand s-a introdus tranzactionarea la distanta si a fost treptata, pe parcursul anilor, cand ajunsesera sa se vada cu totii tot mai rar.
Dupa nucleul din institutiile ce au participat la infiintarea bursei a urmat un val de brokeri, de oameni care au participat activ la cresterea ei in primii ani de activitate. Anii au trecut, unii din ei sunt inca in piata, ocupand diverse functii, altii au plecat pe alte drumuri.
In discutiile despre oamenii activi in primii ani de Bursa moderna in Romania, Adrian Simionescu isi aminteste de Teodor (Doru) Nicolaescu de la Ministerul Finantelor, Nicolae Georgescu, Costin Donoaica (BNR). Din spatiul privat, pe langa Institutul Roman de Investitii, printre primele entitati prezente in spatial bursier au fost Banca Bucuresti (Bucharest Investment Group), Bancoop, Actionarul din Cluj, compania Sansa din Timisoara, reprezentata de Petru Jurca, Bursa Gelsor a lui Sorin Ovidiu Vantu sau Bursa Romana de Marfuri, reprezentata de Septimiu Stoica.
Dintre primii brokeri, Farmache isi aminteste de Adrian Simionescu, Siminel Andrei (NCH Advisors), Marius Plugaru (Fortius Finance), Nicolae Ghergus (Confident Invest), Sergiu Oprescu (Alpha Bank), Ciprian Zah (Broker Cluj), Lucian Isac (Estinvest Focsani), Valentin Ionescu, Valerian Ionescu (BCR).
“Erau tineri, atrasi si entuziasmati de ideea de bursa, care la momentul respectiv a creat un interes deosebit. La inceput au creat o echipa unita, acolo este de fapt esenta comunitatii brokerilor. A fost o epoca frumoasa”, a mai spus Farmache.
In acelasi timp, Petru Prunea a explicat ca un rol foarte important in infiintarea Bursei de Valori Bucuresti l-a avut Mugur Isarescu si Costin Donoaica.
De-a lungul anilor au fost discutii, diferente, controverse, unele publice si mediatizate, altele musamalizate. Dar pe toti oamenii care au participat, intr-un anume fel, la fondarea si apoi la dezvoltarea a ceea ce trebuia sa fie un templu al economiei capitaliste, ii leaga aceasta implinire – infiintarea unei burse intr-o tara suferinda inca dupa 50 de ani de comunism. Implinire pe care niciun scandal, nicio discutie si nici trecerea timpului nu o va putea sterge.
Sursa foto: Arhiva BVB
