Solutiile problemelor pietei de capital
Discutiile despre cat de slab dezvoltata este piata de capital romaneasca si ce dificultati intampina in procesul de maturizare sunt tot mai la moda in ultima perioada.Pe cat de usor este sa identificam probleme, pe atat de greu este sa le gasim si solutii. Si chiar daca activitatea in “a arata cu degetul” si a gasi vinovati este frecventa in aceasta piata, tocmai persistenta acestor probleme demonstreaza ca nu exista inca forta necesara de a genera si solutii viabile.
Acestea exista, si daca din inteligenta proprie nu se dezvolta, macar exemplul de succes al altor tari ar trebui sa ne inspire, crede Mihai Chisu (foto), broker la IFB Finwest.
“Exista solutii pe care altii le-au implementat cu succes in pietele de origine si ma refer in primul rand la pietele dezvoltate, care au reusit sa isi construiasca in zeci, sute de ani, sisteme ce functioneaza incredibil de bine. Pe de alta parte, avem si exemplele unor tari care au pornit incursiunea in capitalism in acelasi timp cu Romania si in care vedem diferente notabile in termeni de calitate a pietei de capital”, a declarat Chisu, intr-un interviu acordat Wall-Street.ro.
Exemplul Poloniei este suficient de elocvent. Printr-o dezvoltare gandita a pietei, cu implicarea tuturor institututiilor, Bursa din Varsovia a reusit sa devina un pol de interes in Europa Centrala si de Est.
Mihai Chisu spune ca nu este greu sa dezvolti piata de capital, daca pleci de la premise logice: oricine isi doreste calitate de la o afacere si pentru asta trebuie luate demersuri in acest sens.
Un aspect important care ar ajuta piata de capital in procesul de dezvoltare este alinierea din punct de vedere tehnic si logistic la practicile investitionale internationale, pentru a deschide drumul investitorilor importanti, ce au cunostinte, forta financiara si un grad puternic de penetrare.
“Maniera noastra de lucru este una arhaica, nu avem short-selling, nu exista conturi globale. Practic, nu permitem accesul marilor institutii pe bursa, din motive pur tehnice. Nu as vrea sa apelez la scenarii pe care nu le pot proba, dar ma gandesc ca exista anumite interese si unii oameni vor sa stie neaparat cine se afla in spatele fiecarui cont, a fiecarei tranzactii. Daca nu depasim acest obstacol, nu vom beneficia de investitorii straini, care nu vor accepta sa lucreze intr-un sistem greoi si complicat”, a mai spus Chisu.
Mai mult, un short-selling functional nu numai ca ar avea avantaje evidente in perioadele de scadere, dar ar ajuta si la crearea unor instrumente financiare complexe, care sa aiba la baza actiuni romanesti.
“Daca eu intuiesc o depreciere la BVB, nu pot fi decat un simplu spectator. Stau, astept 6 luni, un an sau doi, pana cand piata va ajunge la acele nivele tentante pentru a cumpara. Dar nu pot beneficia deloc din miscarea ampla de scadere”, explica brokerul.
Sursa foto: Arhiva personala Mihai Chisu
Schimbarea mentalitatii - misiune posibila?
Daca aceste probleme de ordin tehnic si functional sunt rezolvabile, un aspect important ce stopeaza dezvoltarea pietei de capital este mentalitatea gresita, ce predomina in special in zona celor care reglementeaza bursa, cu implicatii politice, economice sau de stat. “Aceasta mentalitate ignora importanta bursei, nu ii acorda rolul pe care il merita intr-o tara civilizata. Avem probleme majore in a intelege cum functioneaza bursa si cata vreme mediul politic o va trata ca pe o veriga slaba in lantul financiar, aceasta nu va putea cunoaste un avant puternic”, afirma brokerul.
Pe langa tot amanatele listari de stat, modificarile dese ale fiscalitatii influenteaza foarte mult piata, investitorii strategici preferand sa stea de parte de o tara cu modificari frecvente ale taxelor si impozitelor.
“Daca piata de capital a putut fi scuzata pana acum datorita emergentei, de acum inainte nu mai poate ramane prada acestei explicatii. In acest stil, o sa ajungem la sfarsitul cursei in scurt timp”.
Chisu este increzator ca mentalitatea se va schimba, insa in acest proces cea mai grea misiune o are noua conducere a Bursei, careia ii acorda incredere, prin prisma faptului ca s-a dovedit activa.
Din pacate insa, exista oameni care nu au foarte multe cunostinte despre piata de capital, dar care iau decizii importante pentru piata, sub protectia unor afirmatii naive. Un exemplu este amanarea cresterii free-float-ului Petrom, pe motiv ca preturile de acum sunt mici.
“Vremurile sunt tulburi, orizonturile sunt greu de descifrat si nu poti decat sa intuiesti, pe baza multor variabile. Certitudine in prognoze nu exista si sunt de parere ca in vremurile actuale, trebuie gasite solutii actuale. Daca este nevoie de finantare, atunci ea trebuie facuta la preturile din prezent”, a mai spus Chisu.
Brokerul crede ca atunci cand statul va lista procente din companiile importante, cand va dezgheta piata de capital prin reglementari care sa o ajute si cand personajele politice vor demonstra ca bursa este un corespondent al interesului statului in piata financiara, atunci acest exemplu va reverbera si in mediul privat.
Pana atunci, toate discutiile despre probleme si solutii se rezuma la o afirmatie: “Cand bursa va fi vazuta de investitor ca o investitie si de antreprenor ca o forma de finantare, rolul sau va fi pe deplin inteles”,
In prezent, majoritatea investitorilor vad doar latura speculativa a bursei, in timp ce antreprenorii au tendinta de a isi delista compania, necunoscand toate drepturile si beneficiile unei listari.
Speranta, dar mai putina incredere
Pasii pe care statul trebuie sa ii parcurga pentru a sprijini piata de capital nu sunt nici greoi si nici necunoscuti. Este nevoie doar de vointa sau dorinta, lucruri ce s-au dovedit inexistente pana acum. Dupa o serie de declaratii privind listarea Romgaz si cresterea free-float-ului la Petrom, Transgaz, Transelectrica, 2011 pare a fi anul companiilor de stat la Bursa.
“Noi, brokerii, traim cu aceasta speranta de cativa ani. Daca in primele faze ale declaratiilor speranta avea atasata si o doza de incredere, acum sunt foarte putin care chiar mai cred. Unde este proiectul <<O bursa puternica?>> sau toate promisiunile din campaniile electorale. Nu s-a intamplat nimic, deci cum as putea eu, ca cetatean al acestei tari, sa mai cred?”, se intreaba Chisu.
In acelasi timp, managementul bursei are misiunea foarte grea de a convinge o tara intreaga de necesitatea dezvoltarii pietei de capital, cu atat mai mult cu cat impasul prezent nu permite o continuare a evolutiei in acelasi ritm.
Pe de alta parte, si componenta educationala are nevoie de imbunatatiri, chiar la nivel de facultati si licee.
“Educatia bursiera pe care tinerii studenti la facultatile economice o primesc este cvasiinexistenta. Sunt doar cateva repere teoretice, care au foarte putine legaturi cu practica. Daca noi nu am avut norocul sa avem o patura sociala specializata pe bursa, nu ar fi tarziu ca invatamanantul actual sa seteze printre prioritati si piata de capital, ca o componenta importanta a pietei financiare”, a mai spus brokerul IFB Finwest.
Nu in ultimul rand, statul roman ar putea sa vada ca o piata de capital dezvoltata ar insemna venituri sporite la bugetul de stat, de la un numar mai mare de investitori si de la firme de brokeraj cu activitate intense.
Cateva milioane de investitori si companii cu rulaje de zeci de milioane de euro pe zi se pot traduce in doua lucruri importante: cresterea cuantumului impozitelor incasate din profitul pe piata de capital si din activitatea SSIF-urilor.
“Cred ca este o mare greseala din partea autoritatilor aceasta atitudine ce sufoca piata prin reguli aberante, fara sa o sustina si sa o aduca la o valoare extrem de profitabila”, argumenteaza brokerul.
2010 - Cel mai prapastios an din criza
Mihai Chisu spune ca ultimii trei ani de criza au avut un efect bun, in final, din punct de vedere al experientei castigate. “Toti cei care am supravietuit din 2007 am trecut prin intamplari demne de a le intalni in cartile de specialitate si care ne-au schimbat pe toti, la nivel psihologic”.Daca dupa anii 2000, brokerul invata tot mai mult despre analiza tehnica si cea fundamentala si realiza ca evolutia unei companii listate se invarte in jurul graficelor si indicatorilor, din 2007 a inteles ca factorul emotiv ghideaza, de fapt, pietele financiare.
“Acest factor este incalculabil, nu poate fi extras dintr-o formula sau dintr-un graphic, dar are implicatiile cele mai profunde in evolutia unei actiuni. Din punct de vedere personal, este cea mai mare descoperire facuta pe propria piele, aceea de a invata sa vad piata din perspectiva emotiva”, a declarat Chisu.
Brokerul spune ca anii 2007 si 2008 au fost interesanti, in care a invatat sa speculeze mai bine si ca blocarea intr-un tipar de gandire ce are ca fundament optimismul este cea mai mare greseala. Iar 2009 a fost un an bun, ca volume, lichiditate si evolutie.
“Pana la urma, 2010 a fost cel mai deprimant si prapastios an pe care il traiesc ca broker. Pe o astfel de lichiditate, intr-o conjunctura atat de tulbure, egectiv nu poti sa iti capacitezi in niciun fel cunostintele, experienta. Singurul lucru care rezulta este asteptarea, pozitie care este evident in volumele de tranzactionare. Ne punem speranta in schimbarea din temelii a intreg sistemului bursier”, a conchis brokerul.
