De ce a iesit BERD din actionariatul BRD?

De ce a iesit BERD din actionariatul BRD?O relatie de afaceri de aproape 12 ani s-a incheiat: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), institutie prezenta in actionariatul mai multor banci de pe piata locala, si-a vandut participatia de 5% detinuta la BRD – Groupe Societe Generale, al doilea jucator din banking-ul local dupa valoarea activelor gestionate.

Tranzactia de vanzare s-a ridicat la 454,7 milioane de lei (107,3 mil. euro). Trei sunt lucrurile care fac, zilele urmatoare, aceasta tranzactie sa fie un subiect de discutie in randul consultantilor si in breasla brokerilor.

Primul tine de dimensiunea tranzactiei:
aceasta reprezinta mai bine de o treime din valoarea tranzactiilor realizate in 2010 pe piata romaneasca de fuziuni si achizitii (M&A) - 302 milioane euro.

In al doilea rand, efectul in piata de capital a fost semnificativ: deal-urile cu 5% din actiunile BRD au dus rulajul bursei la cel mai ridicat nivel din istorie, respectiv la 489,7 milioane lei (115,8 milioane euro).

Al treilea lucru tine de profitul obtinut de BERD.
Astfel, institutia a castigat de sase ori mai mult decat a platit in 1999 pe pachetul de aproape 5% din actiunile BRD, cand a platit statului roman 20,8 milioane de dolari, potrivit Mediafax. Suma incasata de BERD la tranzactiile de ieri prin care si-a lichidat participatia la BRD se ridica 454,7 milioane lei, ceea ce la cursul BNR de miercuri reprezinta 147,7 milioane de dolari.

Dupa recuperarea investitiei initiale, BERD a obtinut un profit de 127 milioane de dolari, de peste sase ori mai mult decat suma initiala.

Un castig de 610% pe 11 ani echivaleaza cu un randament de 19,51% pe an.

Iesirea BERD din actionariatul BRD nu a luat prin suprindere conducerea bancii, anumite consultari pe aceasta tema fiind purtate mai demult.

Actorii pietei de capital si din sistemul bancar sustin ca exit-ul BERD din actionariatul BRD este un semnal pozitiv.

„Politica BERD este de a intra in actionariatul institutiilor aflate la inceput, pentru a oferi sustinere in procesul de crestere si dezvoltare. Cand companiile respective ajung la un nivel de maturitate, banca isi face exit-ul”, a declarat, pentru Wall-Street.ro, Adi Lupsan, director adjunct la Intercapital Invest.

BERD a devenit actionar la BRD in noiembrie 1999, in incercarea de a sustine si ajuta banca privatizata recent. Banca a castigat din vanzare de sase ori mai mult decat a platit statului roman pe pachetul de aproape 5% din actiunile bancii (20,8 milioane de dolari).

„Exit-ul BERD este un semnal foarte pozitiv pentru nivelul de dezvoltare la care BRD a ajuns”, a precizat Lupsan.

Bogdan Baltazar, presedinte al BRD in perioada de dupa privatizarea bancii si la momentul in care BERD a intrat in actionariatul institutiei de credit, este de parere ca Societe Generale si-a dovedit rolul de actionar strategic al bancii, iar exit-ul este firesc.

Matei Paun, managing partner la BAC Investment Romania, sustine ca BERD trebuia sa iasa din actionariatul BRD cu mai mult timp in urma, rolul Bancii de Dezvoltare fiind acela de a sprijini institutiile mici. „Este vorba de a doua banca din sistem, care este pe maini mai mult decat sigure de foarte mult timp. In plus, rolul sau este de a sprijini institutiile mici, fara sustinere, lucru care nu mai era de mult valabil in acest caz”, a explicat, pentru Wall-Street.ro, Matei Paun.

Cine a cumparat actiuni la BRD, a doua banca din Romania?

Cine a cumparat actiuni la BRD, a doua banca din Romania?Cumparatorul pachetului de 5% din actiunile BRD este inca necunoscut, detaliile tranzactiei nefiind detaliate Bursei de Valori Bucuresti. Bancherii de investitii si actorii pietei de capital cred in doua scenarii: fie este vorba de institutii nerezidente ori Societe Generale a decis sa isi majoreze participatia la BRD.

„Cel mai logic ar fi ca Societe Generale sa fi cumparat actiunile, dar este posibil sa fi fost si alti investitori cu care BERD sa fi discutat in prealabil”, afirma Matei Paun.

Societe Generale controleaza BRD, avand o detinere de aproape 60% din capitalul bancii, potrivit celor mai recente raportari.

„Cred ca cei care au cumparat sunt investitori institutionali nerezidenti. Exclud varianta ca SIF-urile sa fie cumparatori”, sustine Adi Lupsan.

Petre Pavel Szel, presedintele SIF Muntenia, considera ca unul sau mai multi investitori institutionari au decis sa intre in actionariatul BRD.

„Exit-ul BERD arata ca BRD a ajuns la maturitate, este un copil mare, stie sa umble singur, nu mai are nevoie de bona. Relatia pe care o vom avea cu viitorul actionar o sa fie la fel ca cea pe care o aveam cu BERD sau pe care o avem cu Societe Generale”, a explicat, pentru Wall-Street.ro, Petre Pavel Szel.

O iesire din actionariat acum 2-3 ani nu era favorabila pentru BERD, sustine Matei Paun, explicand ca atunci evaluarile scazusera cu 30-40 de procente, iar actionarii asteptau vremuri mai bune.

Tranzactiile prin care BERD a vandut 34,84 milioane de actiuni BRD s-au realizat la pretul de 13,05 lei/actiune.

Ce inseamna exit-ul BERD pentru piata de capital si sistemul bancar

Ce inseamna exit-ul BERD pentru piata de capital si sistemul bancarTranzactia de vanzarea realizata de BERD reprezinta si un semnal pozitiv pentru piata de capital romaneasca.

„Am auzit multe persoane declarand in ultima vreme ca Fondul Proprietatea nu a adus nimic pentru piata romaneasca. Dar cred ca tocmai aceste schimburi dovedesc faptul ca odata cu FP au intrat in piata investitori straini, care se reorienteaza si spre alti emitenti”, considera Adi Lupsan, director adjunct la Intercapital Invest.

In sens opus, presedintele Sif Muntenia, Petre Pavel Szel, sustine ca tranzactia realizata de BERD nu are nici o legatura cu piata de capital romaneasca. „Nu cred ca este ceva recurent si nici nu cred ca va produce valuri”, afirma Szel.

Din perspectiva sistemului bancar, exitul BERD din actionariatul BRD s-ar putea traduce in fonduri mai mari ce pot fi directionate spre sustinerea altor banci.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare mai este prezenta in actionariatul altor banci de pe plan local, precum Banca Transilvania sau ProCredit Bank.