Cum s-a desfasurat reabilitarea termica in Romania pana la acest moment?

Razvan Bobe, Baumix (foto): Pana la intrebarea cum s-a realizat, ar trebui sa ne raportam la cat s-a realizat. Din pacate, in Romania, dintr-un fond locativ de aproximativ 8,4 milioane locuinte, pana in prezent au beneficiat de lucrari de termoizolare putin peste 15%, ceea ce reprezinta un procent extrem de scazut.

Dezvoltarea segmentului a coincis cu perioada de criza economica, fapt care a daunat calitatii acestor lucrari. Vorbim despre o piata care a totalizat doar in ultimii ani peste 600-700 de milioane euro, in care, la fel ca in piata materialelor de constructii in general, lupta pe pret a fost una acerba. Greseala vine din lipsa educatiei populatiei, dar acestea tin si de un cadru legislativ deficitar, de lipsa standardelor armonizate cu cele europene pentru produsele specifice realizarii termosistemului.

In acelasi timp, planurile urbanistice permisive au dus la lucrari subordonate exclusiv scopului
functional, fara nici un element estetic, sau cu o estetica de tip grobian.

MARCEL BARBUT, ADEPLAST:Cel mai bun lucru este faptul ca acest proiect a demarat la nivel national. Fiecare proprietar de apartament, asociatie de locatari au devenit constienti de beneficiile termoizolatiei. Acest lucru este un pas imens pentru ceea ce inseamna reabilitarea termica la nivel national. Insa, la capitolul implementare mai avem mult de lucrat. Inca se folosesc materiale ieftine, de calitate indoielnica, fara un control al calitatii. Este bine ca primariile au accelerat lucrarile, insa sfatul nostru ar fi sa fie foarte atente atat la antreprenorii alesi, cat si la materialele folosite. Lucrarile trebuie urmarite indeaproape si de primarii, dar si de asociatiile de locatari.
Greselile au loc din cauza luptei intre ofertanti la licitatii. Se castiga la preturi prea mici, iar unii constructori incep sa faca economie, cumparand materiale de la producatori care nu respecta calitatea produselor.

VASILE BRAD, MAPEI: Reabilitarea termica s-a facut dupa “posibilitati”, in sensul ca “pretul mai mic a castigat”. Modul de reabilitare? Este dificil de spus, fiecare producator are o procedura de aplicare cu particularitatile specifice materialelor pe care le comercializeaza. Vedem ca se lucreaza pe ploaie, pe frig, pe caldura. Din punctul nostru de vedere nu este in regula sa se lucreze in aceste conditii. Au aparut diverse stiri despre greselile facute in executie, dar nu suntem in masura sa le comentam. Cei care au facut expertizele si institutiile de control abilitate, sunt convins ca au dat si rezolutii la acestea.

MIRCEA OCHINCIUC (Arhitect): Nu a existat o stragie de reabilitare termica in sensul in care, din punct de vedere arhitectural, am semnalat derapaje grave de estetica a fatadelor. Proprietarii nu au avut acces la proiectul de reabilitare deoarece s-a considerat ca platitorul lucrarilor – adica Primaria – este beneficiar. Insa acest lucru nu anuleaza faptul ca proprietarii apartamentelor, respectiv asociatiile de locatari, sunt de fapt beneficiarii si sunt indreptatiti sa acceseze documentatia proiectului.

Polistirenul nu este un panaceu universal, un medicament valabil la orice problema de sanatate termica a cladirii. Aceasta nu inseamna ca nu este nevoie de reabilitare si ca nu trebuie adus cat de cat in actualitate fondul locativ invechit. Nu inseamna nici ca polistirenul nu este un material bun, insa fiecare material de constructii trebuie folosit cu discernamant si mai ales pus bine in opera. Problemele tin in mare masura din modul in care acesta a fost aplicat in faza de constructie dar si din felul in care s-a gandit proiectul de reabilitare in sine.

Este o problema complexa, care nu tine exclusiv de utilizarea unui anumit material, ci de proiectarea si implementarea intregului sistem de termoizolare. S-a dovedit in anumite cazuri ca anveloparea cu polistiren nu se comporta foarte bine, dar acest lucru este valabil pentru orice material de constructii. Mai mult, Ordinul Arhitectilor este extrem de ingrijorat si de aspectul pe care l-au dobandit bulevardele Bucurestiului, in nuante neconforme, alese de persoane care nu sunt abilitate, cum ar fi primarii, admistratorii de bloc si alte persoane. In multe tari europene exista politici urbane de restrictionare a culorilor folosite la zugravirea fatadelor, chiar si in cazul locuintelor unifamiale.