1 / 5

Modelul din Statele Unite

Programul din Statele Unite, First Time Home Buyer Tax Credit, poate fi comparat partial cu programul Prima Casa din Romania, explica George Ene (foto), vicepresedintele diviziei Leveraged Finance a Rabobank Group din Statele Unite.

Prima Casa are trei lipsuri importante, in opinia specialistului Leveraged Finance: 1) este limitat in mod aleatoriu la 60.000 de euro, favorizand anumite tipuri de apartamente, 2) este limitat la un plafon total de un miliard euro, ceea ce inseamna ca prea putini oameni vor beneficia propriu-zis de acest program si 3) poate permite relaxarea conditiilor de creditare, deoarece bancile nu mai sunt atat de preocupate de riscul asumat, din moment ce guvernul este cel care isi asuma majoritatea riscului.

Prin comparatie, in cadrul programului din Statele Unite, aranjamentul este direct intre guvern si cumparator, guvernulul acoperind direct o parte din costul casei cumparate. Acest lucru se face printr-un tax credit, adica o suma care iti este returnata dupa depunerea declaratiei anuale de venituri.

In acest caz, conditiile sunt: 1) sa cumperi casa intre 8 aprilie 2008 si 1 decembrie 2009, 2) sa depaseasca suma totala de 75.000 de dolari sau 80.000 de dolari daca este cumparata dupa 31 decembrie 2008, 3) sa locuiesti in ea, sa nu fie o casa de vacanta, sa nu detii o alta casa sau sa stai cu chirie in alta parte, 4) sa nu mai fi detinut o casa in ultimii 3 ani, 5) sa castigi nu mai mult de 95.000 de dolari/an daca esti necasatorit si nu mai mult de 170.000 de dolari/an daca esti casatorit, 6) sa nu o cumperi de la o ruda si sa o vinzi inainte de sfarsitul lui 2009 si 7) sa fii rezident legal al Statelor Unite.

“In Romania, riscurile pe care si le asuma statul sunt legate de capacitatea de plata a celor care vor beneficia de programul Prima Casa. Este foarte bine ca garantia este de doar 80% si nu de 100%, pentru ca altfel programul ar fi avut pierderi potentiale mult mai mari. Insa nu este inca foarte clar ce control va avea guvernul asupra conditiilor de creditare”, afirma George Ene.

In Statele Unite, pentru fiecare garantie oferita de guvern exista cineva care plateste, fiind vorba insa de o suma modica, dar intotdeauna exista.

“Ar trebui ca si in Romania sa plateasca cineva pentru aceasta garantie. La urma urmei, vor plati toti contribuabilii pentru doar 20.000 de beneficiari - iar platitorii acestor taxe de garantare ar trebui sa fie in aceeasi masura bancile si cumparatorii respectivi”, a incheiat Ene.


Inapoi la articol

Setari Cookie-uri