Dragos Roua: Sa te feresti de succesul rapid
Dragos Roua (foto), antreprenor online, considera ca daca un blog nu are versiune mobila pierde o felie importanta de audienta. “Traim intr-o lume care se misca extrem de repede iar viteza de reactie la mesajele pe care le emiti, ca si creator de continut online, e fundamentala. Daca nu reusesti sa iti expui mesajul si la o audienta "mobila", pierzi foarte multe potentiale reactii”, spune Roua. Marketing-ul mobil din Romania este unul atipic, in primul rand datorita contextului cultural-istoric, spune Roua. “Au trecut abia 20 de ani de cand mancam Eugenia si beam Brifcor. Mai e nevoie de timp pentru a deveni comparabili cu consumatori din alte piete”, spune el.
Totodata, romanii sunt mari consumatori de “scandal”. Aproape toata presa din Romania este tabloidizata, o diferenta destul de mare fata de alte piete, ceea ce face ca principalul canal de marketing, media, sa fie unul foarte zgomotos si impur.
“Avind in vedere aceste doua caracteristici foarte evidente, nu cred ca vom vedea evolutii diferite in marketingul mobil fata de mainstream. Se vor cumpara in continuare discounturi, nu branduri, si vom avea acces la produse de slaba calitate. Un segment unde vad totusi o oarecare evolutie este la partea tehnologica. Romania e deja una din cele mai bine conectate tari la internet din lume si e posibil sa observam inovatii din punct de vedere tehnologic in marketingul mobil, si mai putin la nivelul mesajului in sine”, conchide el.
Pe segmentul dezvoltatorilor de aplicatii mobile insa, Roua crede ca Romania este in continuare “un rezervor de talent incredibil”.
“Am calatorit mult in ultimii 3 ani, prin toata lumea, si trebuie sa recunosc ca nu am mai intalnit nicaieri o asemenea mentalitate antreprenoriala ca in Romania. Dezvoltatorii romani de aplicatii mobile, fie ca e vorba de ecosistemul IOS, fie ca e vorba de Android, sunt respectati si apreciati. Si pe buna dreptate, fac o treaba foarte buna”.
Ca sfat pentru tinerii antreprenori din online, Roua spune ca trebuie “sa te feresti de succesul rapid”.
“Din nefericire, in actualul context economic al industriei online e foarte usor sa ajungi la succes si recunoastere in mai putin de un an. Te trezesti vedeta peste noapte, ai investitori, vizibilitate, etc. Dupa un an, doi, iti dai seama ca esti pe o directie gresita, dar nu prea mai poti sa dai inapoi”, avertizeaza Roua, considerand ca acest tip de succes rapid este un ghinion. Un business se evalueaza nu dupa succesele pe care le-a obtinut, ci dupa obstacolele pe care a reusit sa le depaseasca, din punctul sau de vedere.
Antreprenorii chestionati pentru realizarea acestui articol vor fi vorbitori in cadrul evenimentului Online Business Forum 2011. Wall-Street.ro este partener media al evenimentului.
Frunzetti: Trebuie sa te apuci de antreprenoriat. Azi.
Mugur Frunzetti (foto), antreprenor in online, considera ca, treptat, tot mai multe realitati ale existentei offline (traditionale) vor migra catre online. “Fie ca ne place sau nu, shopping-ul, socializarea sau entertainmentul deja au inceput migrarea, cine stie ce urmeaza. Poate vom deveni atat de cyber incat vom uita sa ne mai bucuram de realitatea offline”, spune el. Cat despre internetul romanesc, Frunzetti considera ca este inca “un copil”. Pentru unii un moft, pentru altii un viitor – “cert e ca prea putini facem deja bani adevarati din internet. Suntem extrem de competivi, mai ales intre noi. Tindem sa vedem totul concurential in loc sa cooperam si de aici o rentabilitate scazuta. Si mai suntem si superficiali - le stim pe toate si nu ne mai obosim sa invatam nimic nou. Mare greseala!”, subliniaza Frunzetti.
In ceea ce priveste bannerele online si daca acesta mai sunt “de viitor”, Frunzetti considera ca atat bannerul cat si link-ul, widgetul, “sunt tot una”, contand modul de cuantificare. “Bannerul CPM, de "branding", pe situri cu trafic exagerat prin practici diverse, fara legatura cu efectele, cu actiunile userilor sau cu interesul lor fata de mesaj DA, sunt pe moarte. Mai agonizeaza datorita agentiilor de media si a marilor clienti corporatisti care (unii dintr ei) inca vad bugetele de online prea mici ca sa le faca si rentabile”, este de parere Frunzetti.
El considera ca viitorul va fi bazat pe rezultate reale, cuantificabile, fie ca vorbim de vanzari/conversii – aici afilierea “fiind rege” – sau de branding.
Frunzetti considera ca internetul romanesc nu a simtit criza, fiind prea mic. El a evoluat si in 2009 si in 2010 si sigur va continua cresterea, accelerat, in 2011 si in 2012.
“Migratia dinspre TV spre online se accelereaza, fie ca vorbim de stiri, filme sau documentare. Facebook si revolutia din jurul sau au adus pagini de internet in reclamele TV intr-un numar din ce in ce mai mare. Si asta e doar inceputul. Ceva nivel de trai in crestere mai trebuie pentru ca internetul nostru sa explodeze. Noi am vrea sa fim consumatori si nu doar "navigatori online" - bani ne mai trebuie”, conchide el.
Ca sfat pentru tinerii antreprenori, Frunzetti spune ca “trebuie sa te apuci. Azi! Sa analizezi, sa planuiesti si sa construiesti cu atentie, dar in primul rand sa te apuci. Am lansat de mai multe ori catre tinerii care vor sa faca online o provocare: am bani si know-how de oferit contra efort, implicare si dorinta de a invata!”, incheie el.
Heidi Hoka: Trei lucruri care lipsesc leaderilor din companiile romanesti
Heidi Hoka (foto), doctor in psihologia utilizatorului si practician si profesionist independent in domeniul coaching-ului pentru business si pentru leadership, a discutat despre Comunicarea Mediata de Calculator (CMC). “Calitatea comunicarii poate fi masurata prin impactul acesteia asupra comportamentului nostru. Iar CMC reuseste sa ne influenteze actiunile noastre, chiar si felul in care gandim. Este un mediu interactiv care ne permite o capacitate mai mare de control a secventei de comunicare si ne da o iluzia a libertatii”, considera Hoka.
Beneficiul cel mare pe care il ofera acest tip de comunicare este faptul ca el capteaza atentia asupra prezentului, un lucru puternic pentru un tanar aflat la inceput de drum. “Astfel, tanarul este ancorat in prezent: “ce pot face aici si acum”. Iar de aici pana la actiune este un singur pas - autodeterminarea. Cariera de freelancer este ca si un vas de croaziera intre angajat si antreprenor. Da, fara indoiala, orice tanar poate sa inceapa o cariera de freelancer. In schimb, este nevoie sa inveti cateva lucruri: sa stii sa gestionezi un proiect, sa-ti definesti o singura arie de expertiza, sa faci tot posibilul sa multumesti clientul, sa educi piata catre serviciul tau, deci iata o compotenta de educare, si nu in ultimul rand, sa nu-ti vinzi serviciile foarte ieftin, daca sunt de calitate. Inteligenta trebuie cumparata si are un pret”, considera Heidi Hoka.
In experienta ei, Hoka a antrenat si asistat atat antreprenori straini cat si din Romania. Ea nu a vazut nicio diferenta intre antreprenorul de aici si cei din afara.
“Ei sunt la fel in fiecare tara - devin antreprenori pentru ca s-au saturat sa lucreze pentru altii, nu le place viata de la 9-17, se trezesc greu dimineata, se indragostesc de cineva si vor sa-si intemeieze o familie si muncesc pentru asta. Sau divorteaza si din banii obtinuti in urma divortului fac afaceri. Sunt cautatori de senzatii tari, adesea hedonisti, iubesc calatoriile, sunt exibitionisti, creeaza schimbare, au un nivel ridicat de testosteroni, isi revin rapid dupa un esec. Majoritatea sunt fratii mai mici din familie si au instinctul de competitivitate mereu activ”, spune ea.
Diferenta intre antreprenorul roman si cel strain rezida in contextualitate. In Romania, capitalul de start-up se obtine mai greu, viata de zi cu zi este mai dificila, implicatiile macroeconomice intervin si ele, precum si fiscalitatea si birocratia.
“Pentru a trece peste aceste obstracole, educatia in domeniul antreprenoriatului este necesara. Educatia te ajuta sa intelegi, ca obstacolele intalnite te indreapta spre alte posibilitati. Si intotdeauna gasesti cea mai buna cale”, spune ea.
Heidi Hoka enumera trei lucruri care le lipsesc leaderilor din companiile romanesti. In primul rand, lipsa tolerantei la ambiguitate. “Leaderii romani vor siguranta. Foarte gresit. Din siguranta nu vei crea nimic deosebit. Avem nevoie sa invatam, sa toleram ambiguitatea”.
Al doilea element care le lipseste leaderilor din companiile romanesti este increderea in reusita iar al treilea este lipsa autenticitatii.
De ce ar alege tinerii sa isi deschida propria afacere, in loc sa se dezvolte profesional intr-o alta companie?
“Virusul antreprenoriatului este contagios. Asta pentru ca perspectiva antreprenoriatului declanseaza sistemul de anticipare—adica gandul ca voi face afacerea mea, voi fi seful meu, voi avea bani multi—ne activeaza centrul de recompense din creier - dopamina. Asta ne anima, ne face sa ne dorim sa creem ceva si orice afacere este o creatie pana la urma. Mediul profesional intr-o companie ne pune in fata unor provocari cauzate de limitele pe care le impune, norme si valori organizationale. Acestea la un loc, unora le da senzatia de ingradire. Antreprenorii adora libertatea”, conchide Hoka.
Stan: Astazi nu mai conteaza unde locuiesti, ci doar ce viziune ai
Vlad Stan (foto), business investor si antreprenor in online de 10 ani, considera ca este foarte posibil in aceasta perioada sa faci afaceri cu un capital de inceput de 10.000 euro. “Ma gandesc la ultimul proiect la care lucrez eu, in care inca nu am bagat nici un ban si are un potential extrordinar. Internetul are marele avantaj ca face posibil pornirea unui business cu mai nimic”, spune el. Stan este interesat a investi in viitor in shopping, sanatate, gaming, social sau servicii. “Pentru a atrage atentia este foarte important sa ai o prezenta sociala activa, in asa fel incat oricine sa poata afla cat mai multe informatii despre tine”, spune el, spunand ca “brand personal” suna totusi “cam pompos”.
Vlad Stan se considera adeptul gandirii globale. “Astazi nu mai conteaza unde locuiesti, ci doar ce viziune ai”.
Stavar: Nu banii sunt problema, ci planul de afaceri
Ciprian Stavar (foto), advisor pentru mai multe proiecte din online, precum Softpedia.com, Ele.ro sau Acasa.ro, considera ca nu finantarea unei afaceri este o problema, desi aceasta afirmatie pare “un paradox”. “Fiind preocupat de antreprenoriat am ajuns si eu la intelepciunea ca nu banii sunt problema, ci planul de afaceri, adica afacerea in sine. Iar intrebarea clasica – ce afacere ai face cu 10.000 euro cred ca este de fapt daunatoare. 10.000 euro sunt pe de o parte mult prea multi pentru a porni o afacere, la fel cum sunt de fapt mult prea putini. Sa ma explic. Un salariat, somer sau orice alt individ care nu are preocupari (atentie, am spus preocupari, doar) antreprenoriale se va gandi ce va putea cumpara cu cei 10.000 euro si nu ce va putea dezvolta. De ce? Este simplu, daca ii are, cu siguranta s-a gandit ce va face cu ei sau deja face, chiar daca sunt investiti in actiuni sau macar in depozite bancare. Daca, in schimb, nu-i are, problema nu este cum sa faca rost de ei, ci de cati are nevoie pentru a incepe afacerea la care s-a gandit. Asadar, intrebarea, mai aproape de realitate, ar fi cam asa – de cati bani ai nevoie pentru a completa capitalul pe care il detii sau vrei sa il investesti in afacerea pe care o planifici, cu accent pe planifici si nu pe bani”, explica Stavar.
Daca business-ul este bun, exista mai multe modalitati de finantare. Acestia sunt potentialii clienti, cu care poti face contracte si lua avansuri inainte de a livra, fondurile europene, business angels, programul celor de la Venture Connect. "Resurse ar putea iesi si din participarea la evenimente de genul Arena Ursilor, Leilor, Dragonilor, imprumuturi bancare si asa mai departe", a mai spus Stavar.
