Profil de manager
Motivatiile si situatiile care stau la baza migrarii managerilor spre antreprenoriat si reintoarcerii acestora in cadrul a diverse companii sunt diverse. La 38 de ani, Mihai Ghyka (foto dreapta) are o experienta de 12 ani in industria berii si este numele din spatele unui brand local cunoscut, Bergenbier. El s-a reintors la carma Bergenbier (fostul InBev Romania) in ianuarie anul acesta dupa o pauza de doi ani si in care s-a ocupat mai mult de consultanta,intrucat i se pare interesant sa piloteze o multinationala in “vremuri de furtuna decat pe cer senin”.
In martie 2008, Mihai Ghyka decidea sa ia o pauza in cariera sa de manager de multinationala, renuntand la functia de director general al InBev si la cea de Presedinte al Asociatiei Berarii Romaniei pe care o detinea la acea data. De atunci si pana in ianuaruie anul acesta, Ghyka a fost membru al senatului IAA (International Advertising Council), iar in 2009 a beneficiat de o bursa de studii in SUA destinata executivilor de top, Eisenhower Fellowships.
Totodata, in decembrie 2008 s-a alaturat companiei de consultanta The Network, fondata de Eusediu Margasoiu, fost director de marketing la Pepsi Americas, si Cristina Gheorghe, ex-manager la P&G.
''Mi s-a parut ca e mai interesant sa pilotez o multinationala in vremuri de furtuna decat pe cer senin. La sfarsitul anului trecut am fost contactat de reprezentantii StarBev (grupului ce include operatiunile din domeniul producerii si distributiei berii, achizitionate de CVC Capital Partners de la Anheuser-Busch InBev la finalul lui 2009), care aveau nevoie de cineva care sa cunoasca business-ul, brandurile si oamenii. Am fost onorat de aceasta propunere si, incepand cu luna ianuarie 2010 am devenit director general al operatiunilor din Romania, care reprezinta o parte importanta a business-ului global StarBev'', declara Ghyka intr-un interviu acordat Wall-Street la sfarsitul lunii ianuarie.
Totodata, Peter Imre, cel care a condus Philip Morris Romania, afisa in februarie 2010 imaginea unui om relaxat care incepea o noua viata dupa 22 de ani de multinationala. Insa, la inceputul lui mai, la o luna dupa preluarea conducerii Adevarul Holding, Imre transmitea entuziasmul unei noi provocari.
“Am iubit compania pentru care am lucrat inainte, fiecare zi acolo a fost fascinanta, mi-a adus o placere imensa. Insa pentru rolul pe care Dinu Patriciu mi l-a oferit cu multa generozitate si incredere se pare ca m-am pregatit toata viata. Experienta de 22 de ani in multinationala imi foloseste in fiecare secunda, de la negocierile cu furnizorii pana la integrarea diferitelor departamente. Este un organism cu foarte multe membre, care trebuie articulate coerent si gestionate, in ciuda unor antagonisme naturale”, arata Peter Imre.
Dupa douazeci de ani de afaceri cu tutun la Philip Morris, Peter Imre (foto stanga) sustine ca a fost tentat de oferta lui Dinu Patriciu de a conduce Adevarul Holding si de posibilitatea de a isi folosi resursele intr-un domeniu nou. “Sincer, nu mi-am dorit foarte mult sa ma intorc in mediul corporatist. Am venit la Adevarul Holding sa fac bani patronului, sa generez bani celor care muncesc aici, sa le fac viata mai buna din punct de vedere financiar si al locului de munca, unde sa vina cu mandrie. Nu vreau ca oamenii de aici sa ma respecte acum, ci atunci cand voi pleca de aici”, a afirmat el.Dan Berteanu are 38 de ani si a absolvit Universitatea Politehnica din Bucuresti in 1995. El a renuntat, la inceputul anului trecut, la conducerea United Business Development (UBD), unul dintre cei mai importanti jucatori din piata de training, cu afaceri de circa 1,4 milioane de euro in 2009, pentru a lansa compania de recrutare Talent Stream Romania.
Din septembrie a revenit insa la UBD ca presedinte al Consiliului de Administratie al companiei care intre timp se transformase din societate cu raspundere limitata in una pe actiuni.
“Dupa ce te pregatesti intr-o corporatie si te obisnuiesti cu ritmul de munca este foarte greu sa iesi din jocul corporatist si sa intri in cel antreprenorial. Sunt foarte putine cazuri in care cei care pleaca dintr-o multinationala au succes ca antreprenori. Este cu totul alt joc. Cand am plecat, m-am dus in domeniul recrutarii, pe care eu nu-l cunosteam pentru ca pana atunci ma ocupasem de training. Si a fost un business lansat intr-o perioada foarte nefericita, adica in ianuarie 2009. Intelegerea era ca eu sa ma ocup de aceasta companie timp de un an, dar dupa noua luni echipa deja se formase acolo si intre timp UBD devenise o societate pe actiuni”, afirma Berteanu.
Berteanu detine 12% din UBD si a preluat functia de presedinte al holding-ului, care opereaza prin trei divizii: AchieveGlobal (training), Kepner-Tregoe (consultanta) si ROI Institute (cercetare, benchmarking, consultanta). Actionariatul UBD este comun cu cel al Talent Stream.
La realizarea acestui articol a contribuit si Cristina Negraru.
Cum se explica tendinta
Managerii care opteaza pentru o astfel de miscare sunt cei care intuiesc oportunitati in piata, se simt pregatiti sa contureze un plan de afaceri care sa le sustina ideile si sa le aduca in cel mai scurt timp profit. “Tendinta este una fireasca pentru manageri care au condus multinationale, care s-au confruntat de-a lungul timpului cu situatii de criza pe care le-au gestionat eficient. Am observat ca cel mai mare numar de antreprenori vin din randul celor care au absolvit programe de MBA. Pe durata celor doi ani de studii si-au consolidat cunostintele de management, au pus in practica cele studiate si acum sunt convinsi ca dispun de instrumentele necesare pentru a incepe un business pe cont propriu”, este de parere Mihaela Scarlat, consultant in cadrul companiei de executive search Advice Human Resources.
Irina Vasile, country manager Antal International Network, sustine ca migrarea managerilor in zona antreprenoriala nu este o tendina in crestere in Romania in momentul actual, comparativ cu anii 2007-2008.
“Nu este un moment prea bun pentru riscuri de acest tip. A existat, in ultimii ani, o tendinta de externalizare a unor manageri. Insa cu schimbarile si ezitarile fiscale de acum, multi considera ca pierd securitatea unui job cu contract de munca si risca plati de taxe. Iar a lasa un job in ziua de astazi pentru a incepe o afacere de la zero, pe cont propriu, presupune o justificare mai solida decat necesita inainte de debutul crizei”, afirma ea.
George Butunoiu (foto), unul dintre cei mai cunoscuti head-hunteri din Romania, crede ca pentru managerii care sunt foarte buni (buni profesional, cu personalitate puternica etc.), trecerea la antreprenoriat reprezinta pasul cel mai natural.
''De ce? Pentru ca aici isi pot arata adevarata valoare si pot castiga cei mai multi bani, in marea majoritate a cazurilor (cu cateva exceptii, cand ajung foarte sus in mediul corporate si anvergura postului si veniturile sunt foarte mari)'', afirma el.
Evident, nu toti reusesc in antreprenoriat, chiar daca au avut mare succes in mediul corporatist: unii pur si simplu nu au spirit antreprenorial si nu isi dau seama de asta decat atunci cand sunt pusi in fata faptului implinit, altii au aceasta capacitate insa si-au ales un business mai riscant, situatii neprevazute, iar altii descopera ca pur si simplu nu le place, asa cum si-au inchipuit, desi isi dau seama ca ar putea sa faca si afacerile proprii, continua specialistul in consultanta pe resurse umane.
''Unii dintre ei se lecuiesc de antreprenoriat, renunta si se intorc in mediul corporatist, altii se intorc pe o perioada limitata (de exemplu, pana trece criza), cu gandul ca vor deveni din nou antreprenori la un moment dat, si altii, pur si simplu, primesc o oferta irezistibila (job tentant, bani multi) in diverse companii si se intorc pe o perioada limitata, avand ideea clara in minte ca nu vor ramane acolo toata viata'', opineaza Butunoiu.
Care e motivatia?
Mihaela Scarlat (foto) explica decizia unor manageri de a incepe un business propriu prin prisma dorintei de afirmare personala si profesionala, de evitare a monotoniei, de a avea succes pe cont propriu sau din cauza insatisfactiei rezultatelor anterioare. “Pentru manageri, intrarea in anteprenoriat este o provocare. Acestia trebuie sa se evalueze pentru a vedea daca detin competentele tehnice sau daca dispun de bugetul necesar pentru a se inconjura de oameni cu expertiza solida in domeniu. Antreprenoriatul se bazeaza pe inovatie, ceea ce reprezinta din nou o provocare. Chiar daca preiei un concept de business, acesta trebuie adaptat la realitatea pietei, la noile tendinte de evolutie”, arata ea.
In antreprenoriat, persoanele resimt cel mai mult utilitatea activitatii pe care o desfasoara. Antreprenorii sunt patrunsi de sensul misiunii lor, se transforma in cei mai proactivi promoteri ai afacerii pe care o conduc, isi cunosc foarte bine produsul, precum si partenerii de afaceri.
“Antreprenorii sunt si cei care resimt cel mai acut consecintele deciziilor luate. Acest lucru este valabil si in cazul managerilor. Exista insa o diferenta semnificativa intre cele doua profile, care este legata de motivatie. Managerul este motivat extrinsec, de pachetul de beneficii, de reputatia companiei pe care o conduce, pe cand antreprenorul este motivat de misiunea pe care a gandit-o, crezand cu tarie in produsele sau serviciile pe care le promoveaza.”
In opinia consultantului Advice Human Resources, exista posibile motive care stau la baza reintoarcerii managerilor deveniti antreprenori in mediul corporate:
1. Cei mai multi constientizeaza in timp ca planurile gandite nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor initiale, iar dupa o perioada de incercari abandoneaza cursa. Cele mai mari esecuri apar cand se subestimeaza o activitate, iar efortul depus de persoana este mult mai mic decat cel necesar obtinerii succesului. Sunt manageri din multinationale care au gandit ca li se vor deschide usi cand vor avea proprii manageri dar, in realitate, nu au primit sprijin de la vechii colaboratori si, ca urmare, se reintorc in corporatii, pentru a avea stabilitate atat financiara, cat si a programului de lucru.
2. Oboseala psihica a antreprenorului, care este nevoit cel putin la inceputul afacerii, sa munceasca intr-un ritm alert, sa aiba un program atipic de lucru, chiar si nopti albe.
3. Greseli majore care au condus la esecul afacerii: nu s-a evaluat realist dimensiunea viitoarei companii, nu s-a stabilit valoarea capitalului necesar pentru demararea afacerii sau perioada in care veniturile vor egala cheltuielile ori nu a existat un buget de rezerva.
4. Redescoperirea placerii de a conduce echipe multidisciplinare si nu doar cativa oameni ori chiar redescoperirea placerii de a lucra cu bugete de milioane de euro.
