O piata mica, dar cu potential pe timp de criza
La inceputul anului 2009 in Romania erau 44 de hostel-uri, dispersate pe intreg teritoriul tarii, insa cu o mai frecventa mai mare in orasele cu traditie turistica, iar valorea pietei locale de profil s-a ridicat anul trecut la circa 1,2 -1,4 milioane euro, numarul innoptarilor turistilor in aceste locatii fiind de 120.000. “Preturile sunt similare cu cele practicate si peste hotare. Ele difera de la o locatie la alta, in functie si de tipul camerei si al serviciilor, variatia fiind de la 8 pana la aproximativ 16 euro pe noapte”, a declarat, pentru Wall-Street, Ildiko Matyas, presedinte Youth Hostel Romania (YHR), asociatia hostel-urilor de pe piata romaneasca.
Ponderea segmentului de hostel-uri in totalul pietei globale , adresata tinerilor si adultilor cu un buget redus pentru calatorii, este neinsemnata: pe plan global, hotelurile low-cost ruleaza afaceri ce sar de 8 miliarde de euro anual.
Daca preturile sunt similare cu cele din tarile in care segmentul hotelurilor low-cost este unul foarte dezvoltat, conditiile pe care le intampina un hostelier roman sunt mult mai dificile. “Hostel-urile din Romania trebuie sa fie organizate conform reglementarilor oficiale cerute de Ministerul Turismului, de unde primesc autorizatii pentru aceasta activitate. Normele au aparut intr-un format nou anul trecut , in 19 mai, prin ordinul 636. Aceste standarde sunt mai riguroase decat cele inscrise de catre Federatia Internationala de Youth Hosteluri din multe puncte de vedere”, a mai declarat Ildiko Matyas.
In ciuda reglementarilor severe, piata hostelurilor poate deveni o afacere profitabila pe timp de criza pentru cei care viseaza la un business din pasiunea pentru turism. “In situatia actuala de criza economica unii clienti renunta total la excursii, altii isi cauta locuri de cazare mai ieftine. In conditiile date, hostelierii romani vor trebui sa profite de cea de-a doua categorie de turisti, in speta cei care isi reduc bugetele de calatorie”, considera presedintele YHR.
Pe langa turistii care pleaca intr-un tur al Europei sau al Romaniei, hostelierii ar putea profita si de segmentul de business, bugetele de calatorie ale companiilor fiind tot mai reduse in prezent.
“Turistii de business au sosit si pana acum la hosteluri, insa nisa acestui segment nu va fi niciodata clientela majoritara a acestor locatii. Insa, pe imp de criza, cred ca aceasta categorie ar putea repezenta o nisa de interes, companiile fiind dispuse la compromisuri pe timp de criza. In plus, foarte multe hostel-uri din Romania au sali de conferinte si au oferit spatiu adecvat pentru evenimente, mai ales pentru organizatii de tineret si studentesti“, mai spune Ildiko Matyas.
Durata medie de sedere a turistilor in hostel-urile din Romania este de 1,5-1,8 nopti, iar varsta medie a celor care prefera astfel de locatii este de 23 de ani. “Grupurile de scolari sunt destul de frecvente in hosteluri, de aceea in aceste unitati varsta medie este si mai mica. In cazul hostel-urilor adresate turistilor straini, varsta medie urca pana la 29-30 de ani”, a completat Matyas.
O afacere sezoniera
Majoritatea celor care au pornit o afacere cu hostel-uri au inceput prin achizitia sau inchirierea unei cladiri si au incercat sa atraga segmentul turistilor care, desi au un buget limitat, sunt pasionati de calatorii. Cea mai mare parte a antreprenorilor s-au orientat catre orasele de la munte sau de la mare, cu un turism dezvoltat. Este si cazul lui Razvan Jianu, proprietarul si administratorul hostelului Eol 777 din Constanta, care in 2005 a decis deschiderea unui hotel low-cost dupa ce, intr-o calatorie in Germania, nu gasise locuri disponibile intr-o astfel de unitate. “Am inceput cu o investite initiala de 10.000 de euro, majoritatea banilor fiind folositi pentru renovarea si utilarea casei de vacanta pe care o aveam in Constanta. Nu mi-am amortizat inca investitia, dar cred ca acest lucru se va intampla in circa 5 ani”, a declarat proprietarul Eol 777.
Locatia de la malul marii are 5 camere in care pot fi cazate 16 persoane. “Hostelul dispune de trei camere cu cate 4 paturi, una cu 2 paturi si o camera matrimoniala”, spune acesta. Tarifele sunt invers proportionale cu numarul de paturi disponibile intr-o camera: incep de la 10 euro/nopate pentru camerele cu 4 paturi si ajung pana la 17 euro/ noapte pentru o camera matrimoniala.
Desi pe timul verii, in plin sezon, gradul de ocupare este de 100%, in restul anului hostel-ul nu mai este o afacere profitabila. “Pentru a nu iesi pe pierderi si a reduce cheltuielile cu intretinerea hostel-ului avem deschis doar in perioada 1 mai-1 noiembrie, deoarece in afara acestei perioade, gradul de ocupare ar fi mai mic de 30% si nu am putea sa ne acoperim cheltuielile cu intretinerea unitatii si cu cei doi angajati pe care ii avem in prezent”, spune Jianu, care adauga ca pentru perioada 1-20 mai toate locurile au fost rezervate, precum si o mare parte pe perioada verii.
Majoritatea clientilor hostel-ului constantean provin din strainatate ( 90%), din tari precum Australia, Polonia, Spania, Italia, Germania sau Japonia. “Circa 70%-80% dintre acesti turisti vin pe baza de rezervare pe care si-o fac cu mult timp inainte, durata medie a sederii fiind de doua nopti”, mai spune acesta.
Din cauza sezonalitatii unui hostel in Romania, dar si pe fondul unei legislatii destul de incalcite, Jianu nu are inca in plan extinderea afacerii in Romania, ci peste hotare. “La inceputul anului viitor voi deschide un hostel mult mai mare in Germania dupa o investitie de circa 200.000 de euro si tot in 2010 vreau sa inaugurez un altul in Ungaria, in care voi investi circa 40.000 de euro”, declara managerul, care spune ca in cele doua tari mentionate piata hostel-urilor este mult peste cea locala, iar legislatia mai permisiva.
Jianu nu se teme de eventualele efecte negative pe care criza economica le poate avea asupra afacerii cu hostel-uri. “Pana acum, rezervarile pentru sezonul estival sunt similare celor din anii precedenti si nu cred ca vom fi afectati de criza”, considera proprietarul hostel-ului constantean.
Tot o destinatie turistica, Sinaia, au ales si sotii Ghiulbenghian atunci cand s-au gandit sa deschida o astfel de unitate de cazare. “Am cumparat o veche fabrica de ceramica din Sinaia, parasita de patroni in 1937, si care a fost confiscata de stat prin neplata impozitelor. Printr-o investitie initiala de 13 miliarde de lei vechi am transformat aceasta cladire nefunctionala intr-un hostel cu 11 camere”, declara Marcela Ghiulbenghian, proprietarul hostelului Blue Silver din Sinaia.
Pe langa cele 11 camere disponibile, hostelul mai dispune si de restaurant. “Preturile variaza in functie de perioada saptamanii: de luni pana vineri cand cererea este mai mica tariful este de 25 lei/noapte, iar in weekend ajunge la 40 lei/noapte”, mai spune aceasta.
Orasele de tranzit, o piata pentru hostelieri
Pentru ca beneficieaza de un aeroport, Targu-Mures este o varianta de luat in calcul pentru turistii care tranziteaza Romania intr-un tur al Europei sau chiar al Romaniei. La acest lucru s-au gandit si proprietarii Ms Hostel acum un si jumatate. “Hostel-ul isi desfasoara activitatea intr-o cladire inchiriata pe care platim o chirie lunara de 550 de euro. Investitia initiala a fost de cateva sute de euro, in principal in mobilier”, a declarat Csilla Hajnal, administratorul hostel-ului targ-muresan. Majoritatea turistilor care raman in acest hostel stau o singura noapte, multi mergand spre zona Moldovei, un obiectiv turistic cunoscut peste hotare. Locatia ofera 12 locuri de cazare intr-o camera cu 5 paturi, o camera cu 3 paturi si doua camere cu 2 paturi. “Tarifele variaza in functie de numarul de paturi dintr-o camera: in camera cu 5 paturi tariful este de 10 euro/persoana pe noapte in timp ce in camerele cu doua si trei paturi pretul este de 12 euro/noapte”, spune reprezentanta hostel-ului.
Majoritatea clientilor hostel-ului din nordul tarii provin din tari precum Anglia, Germania, SUA si Olanda, 70% dintre clientii unitatii de cazare fiind de provenienta straina.
In perioadele de varf de sezon, hostel-ul are un grad mediu de ocupare de 80%-90%. “In perioada mai-august gradul de ocupare al hostel-ului este de cel putin 80%, in timp ce in septembrie-aprilie cererile sunt mult mai reduse”, adauga Csilla Hajnal.
O solutie ar fi organizarea de evenimente, chiar si pe segmentul de business, mai ales in conditiile economice actuale. “Chiar acum avem un grup de turisti care au venit aici in team-building, iar pe viitor vrem sa dezvoltam aceasta nisa. Daca se va construi si autostrada, dinamica va fi si mai mare”, explica administratorul hostel-ului care adaposteste circa 60-80 de turisti lunar in perioada de varf.
