Pe urmele lui Jacques Cousteau
Etajul 40 al unui hotel din Barcelona. O camera de la fereastra careia poti surprinde doua lumi aparent fara nicio legatura – pe de o parte intinderea linistita a Mediteranei, “deranjata” pe alocuri de cate un vas de croaziera, pe de alta parte freamatul unui oras precum Barcelona. Pe fundal sunetul telefoanelor si agitatia interviurilor cu presa. Pierre Cousteau, unul dintre fii cunoscutului oceanograf Jacques Cousteau, raspunde calm intrebarilor jurnalistilor din diferite colturi ale lumii cu ocazia aniversarii celor 100 de ani de la infiintarea Societatii Cousteau, eveniment organizat impreuna cu National Geographic.Romania reprezinta pentru Pierre Cousteau cateva repere: Delta Dunarii – mama sa, Francine Cousteau, care a primit in 2009 titlul de Ambasador Onorific al rezervatiei naturale – Marea Neagra, respectiv “orientarea romanilor catre protectia mediului inconjurator”.
“Tatal meu a influentat milioane de oameni prin documentarele sale, aratandu-le frumusetea oceanelor. Nu am avut feed-back din partea romanilor. Stiu insa ca sunt foarte interesati de problemele mediului inconjurator”, spune Pierre Cousteau.
Intors din cea mai recenta expeditie in Marea Mediterana, tanarul Cousteau, alaturi de exploratorul Enric Sala, a urmat pasii parcursi de tatal sau in urma cu peste 60 de ani pentru a radiografia diferentele dintre modul in care arata universul acvatic atunci si realitatea actuala.
“Jaques Cousteau a creat o arhiva de sute de fotografii si filme din diferite colturi ale lumii pe parcursul a 60 de ani. Acestea reprezinta baza vizuala prin care putem observa evolutia oceanelor si impactul pe care l-a avut omenirea asupra lor. Prin aceste documentare putem face o diferenta intre ce a fost si ce avem acum. Si sa ne punem intrebari asupra a ceea ce se intampla. Si oamenii se intreaba. Chiar mai des incepand cu anii ‘60-‘70”, afirma Cousteau.
In opinia sa, un pas urgent in restabilirea echilibrului vietii acvatice il reprezinta crearea mai multor zone protejate care sa le permita speciilor pe cale de disparitie sa se refaca. “Chiar daca suntem foarte eficienti in a distruge lucruri, putem sa ne demonstram capacitatea in a le imbunatati. Autoritatile pot face mai multe pentru a pastra sanatatea mediului acvatic si mai sunt multe de facut. In special in extinderea zonelor protejate, reducerea poluarii industriale, a pescuitului industrial si a speciilor pe cale de disparitie. Toate lucrurile mici pe care le facem in fiecare zi au un impact din ce in ce mai mare, din cauza numarului mare de oameni care exista in prezent”, declara Pierre Cousteau.
El considera ca autoritatile si populatia nu si-au mutat concentrarea asupra problemelor de protectie a mediului inconjurator pe fondul crizei economice actuale.
“De cand m-am nascut am tot auzit ca suntem intr-o criza economica. Deci nu a fost nicio surpriza pentru mine contextul actual. Nu cred ca actuala criza financiara a mutat focusul autoritatilor si al oamenilor de la problemele de mediu la cele economice, din contra oamenii realizeaza ce este important. Tatal meu lucra un concept in anii 80 – stiinta fericirii – care gravita in jurul a 4 aspecte prin care putem schimba spatiul in care traim: dragoste, creativitate, cunostinte si impartasirea cunostintelor. Cand protejam mediul folosim toate cele 4 concepte”, afirma Cousteau.
Afla din slide-ul urmator cat de grava este “criza” oceanelor
O criza acvatica pe picior de egalitate cu recesiunea economica
Pasionat inca din copilarie de documentarele realizate de Jacques Cousteau, Enric Sala s-a alaturat in 2007 National Geographic in calitate de explorator, participand alaturi de Pierre Cousteau la cea mai recenta expeditie National Geographic-Cousteau Society in Marea Mediterana.“Inca de mic copil am fost inspirat de filmele realizate de Jacques Cousteau si am vrut sa fiu explorator. In urma cu cateva luni am urmarit unul din documentarele sale, un film alb-negru, din Marea Mediterana, din Marsilia. Erau foarte multe specii de pesti, imaginile fiind prima baza vizuala pe care o aveam pentru viata din Mediterana. Am decis sa ne intoarcem in aceeasi zona si sa aratam telespectatorilor diferentele”, spune Enric Sala.
Expeditia a inceput pe 4 iunie in Marsilia, cu opriri in zona rezervatiei naturale Scandola (Corsica), Insulele Medas, Insula Fermentera si parcul national Cabrera (Mallorca). Imaginile capturate vor fi incluse intr-un film documentar ce va avea premiera anul viitor pe National Geographic.
“Marea Mediterana era populata in trecut de pesti de dimensiuni mari. Exista insa zone din Mediterana care sunt protejate si acolo viata marina incepe sa isi revina. Exista lumina la capatul tunelului. Oceanele acum sunt ca niste conturi de banca. Toata lumea scoate bani, insa nimeni nu economiseste, nu pune la loc ce a luat. Aceste zone protejate pot fi privite ca si conturi de economisire – toata lumea poate prospera daca le exploateaza inteligent, de la pescari pana la industria turismului care atrage milioane de euro prin miile de turisti care vin sa faca scufundari. De exemplu, Costa Brava castiga anual 6 mil. euro din aceste activitati, de 20 de ori mai mult decat din pescuit. Insa doar 1% din Mediterana este protejat”, explica Sala.
Motivul pentru aceasta situatie il reprezinta lipsa de informare. “Multi oameni nu sunt constienti ca avem o problema si ca sunt solutii. In al doilea rand, nu exista interes politic pentru aceasta problema, nu exista cerere publica. Insa, turismul arata ca oamenii sunt interesati de natura, aleg Croatia sau Turcia pentru zone naturale unde pot realiza scufundari”, adauga Enric Sala.
Cea mai mare dezamagire a exploratorului o reprezinta lipsa de interes pentru problemele actuale ale mediului acvatic. “Oceanele ne ofera peste 50% din oxigenul de care avem nevoie, ofera milioane de tone de fructe de mare in fiecare an, regleaza climatul in care traim. Si toate aceste servicii sunt vitale pentru noi si nu constientizam cu adevarat valoarea lor”, declara Sala.
90% din speciile de pesti mari au disparut, fapt care demonstreaza, in opinia lui Sala, o situatie la fel de grava precum actuala criza financiara.
“Avem o situatie dificila. In privinta pescuitului problema a inceput in urma cu sute de ani, mai ales in Marea Mediterana. Recent avem problema poluarii si schimbarile climatice. Avem si multe solutii. Exista prea multe ambarcatiuni, marile sunt suprapopulate, ar trebui inlaturate cel putin jumatate dintre acestea. Din subventii de 35 mld. dolari alocate in fiecare an 20 mld. se duc spre activitati care promoveaza pescuitul excesiv si distrugerea coastelor”, explica Sala.
Daca omenirea as disparea in acest moment, amprenta sa asupra sanatatii mediului acvatic ar ramane vizibila “pentru zeci chiar sute de ani”, conchide Enric Sala.
Aflati din slide-ul urmator ce proiecte va lansa in acest an Pierre Cousteau
Sursa foto: National Geographic
Calypso si Cousteau Divers - prioritatile acestui an
Celebrul vas cu care Jacques Cousteau a calatorit in expeditiile sale, Calypso, este in plin proces de renovare si va fi lansat din nou la apa cel mai probabil anul viitor. Prima sa calatorie a avut loc in iulie 1951, intr-o expeditie spre Corsica. In 1996 vasul a fost grav avariat intr-un port din Singapore si s-a scufundat, fiind necesare 17 zile pentru a-l scoate din apa. Dupa acest incident, Calypso a fost adus in Franta si achizitionat de catre Equipe Cousteau pentru simbolica suma de un franc. Equipe Cousteau a fost recunoscuta drept proprietarul oficial al ambarcatiunii si restaurarea sa a inceput in octombrie 2007. Cititi aici mai multe detalii despre istoria Calypso.
Potrivit lui Pierre Cousteau, Calypso isi va relua calatoriile in 2011, insa pana acum nu au fost stabilite itinerariile pe care le va urma.
Un alt proiect pe care Cousteau intentioneaza sa il lanseze in acest an este Cousteau Divers, o organizatie nonprofit, separata de Cousteau Society, dedicata tuturor pasionatilor de scufundari. In prezent, organizatia are propria pagina de Internet si un cont in reteaua sociala Facebook, de unde cei interesati pot obtine informatii despre mediul acvatic, ce zone sunt protejate si ce specii de pesti pe cale de disparitie pot urmari.
“Vom avea diferite nivele de acces in organizatie – primul este gratuit (oamenii se inscriu si comunica pe diferite teme legate de viata acvatica), al doilea va presupune o taxa anuala de aproximativ 10-15 euro, urmatorul nivel – 30 de euro si apoi 60 de euro. Membrii au acces la informatii si fotografii de arhiva si isi pot compara propriile fotografii cu cele mai vechi”, explica Pierre Cousteau.
Sursa foto: Cousteau.org
