Dobanda cheie, politica monetara, relaxare cantitativa – doar cativa dintre termenii adesea folositi in ultimii opt ani si care ar trebui sa fie bine intelesi de orice investitor pe bursa aflat la inceput de drum, deoarece, inevitabil, deciziile bancilor centrale le vor influenta plasamentele. Chiar si peste o luna este asteptata o decizie de politica monetara cruciala in Europa, care ar putea readuce optimismul in piete, sau care, dimpotriva, ar putea sa dezamageasca din nou investitorii.
Acest articol face parte din campania "Academia broker", un proiect editorial care isi propune sa aduca un plus de educatie si detalii despre o piata financiara mult prea des privita cu indoiala de catre romani
Pana a ajunge insa la deciziile de politica monetara luate in prezent de bancile centrale este preferabil sa ca efectele si motivele pentru care acestea sunt luate sa fie mai intai explicate.
Termenul de politica monetara face referire la strategia bancii nationale a unei tari fata de propria moneda si fata de masa monetara a respectivului stat. Orice tara are ca obiectiv final cresterea economiei, insa felul in care acest lucru este obtinut difera de la stat la stat. Rezerva federala americana (FED), de exemplu, are ca obiectiv reducerea somajului si cresterea numarului de angajari, in vreme ce sefii Bancii Centrale Europeane (BCE) au in prezent ca obiectiv cresterea inflatiei pana in jurul cifrei de 2%.
Citeste si:
Ce determina bancile centrale sa modifice politica monetara si dobanda cheie?
Bancile centrale practica in general politici monetare de relaxare, de inasprire sau neutre. Cand economia tarii creste prea repede si inflatia urca intr-un ritm alert, banca centrala poate lua masuri pentru a “frana” economia marind dobanda cheie si aplicand astfel o politica de inasprire monetara. In situatia opusa, atunci cand economia merge prost, banca centrala va aplica o politica de relaxare monetara, reducand dobanda cheie, si stimuland astfel economia sa revina pe un trend de crestere.
Un exemplu concret este cel al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care de la startul crizei din 2008 a redus constat dobanda cheie de la 10,25%, la 1,75% in prezent. Economia Romaniei a fost insa in revenire in ultimii ani, analistii mizand pe o crestere a PIB si in acest an, iar in aceste conditii este de asteptat ca in 2017 politica de relaxare monetara a BNR sa inceteze. Pentru o imagine de ansamblu asupra dobanzilor cheie practicate de principalele tari din lume, puteti vizita pagina aceasta.
Citeste si:
Care sunt metodele propriu-zise prin care bancile centrale modifica politica monetara?
Bancile centrale au mai multe metode prin intermediul carora pot influenta politica monetara. Probabil cea mai folosita metoda este cea prin care o banca nationata decide injecteze bani in sistem cumparand masiv diverse titluri de valoare, precum obligatiunile de stat.
In SUA, de exemplu, ca urmare a crizei ipotecare din 2008, FED a mentinut dobanda cheie la un nivel foarte aproape de zero si, mai mult decat atat, a demarat un program de relaxare cantitativa, prin care Rezerva Federala achizitiona lunar obligatiuni ipotecare si alte titluri garantate cu active ipotecare. In acest mod FED a pompat sute de miliarde de dolari in economie.
Similar, in prezent Banca Centrala Europeana achizitioneaza obligatiuni guvernamentale emise de statele din zona euro in valoare de cel mult 60 mld. euro/luna. Achizitiile sunt programate sa se desfasoare pana in martie 2017, iar investitorii se asteapta ca in martie 2016 BCE sa mareasca plafonul lunar de achizitii.
Citeste si:
Efectele politicilor monetare asupra pietelor financiare
Politica monetara a bancilor centrale afecteaza toate clasele de active, de la actiuni, la obligatiuni si valute. Important de mentionat ca efectele deciziilor luate de bancile centrale sunt de doua tipuri: cele imediate, determinate mai degraba de sentimentul investitorilor si felul in care asteptarile acestora se schimba odata cu politica monetara, si cele pe termen lung, determinate de schimbarile propriu-zise din economiile tarilor respective.
Politica de relaxare monetara
Actiunile evolueaza in general cel mai bine in perioadele de relaxare monetara. In SUA, de exemplu, principalii indici ai Bursei din New York au atins noi maxime in prima jumatate a anului 2013, la cateva luni dupa ce FED anuntase ca va achizitona lunar titluri in valoare de 85 mld. dolari. Dobanzile mici vor impinge in general investitorii catre active care aduc randamente mai mari, actiunile fiind astfel primele pe lista, in vreme ce randamentul titlurilor de stat este in scadere.
Citeste si:
Marfurile reprezinta o alta clasa de active care beneficiaza de o dobanda cheie scazuta si de o politica de relaxare monetara. Investitorii sunt in general optimisti pe marfuri datorita faptului ca nivelul cererii pentru acestea este in crestere atunci cand economiile sunt in revenire iar nevoile pentru materie prima sunt in urcare.
Evolutia valutelor este probabil cea mai dificil de estimat in timpul relaxarii monetare. In astfel de perioade, teoretic valuta unei natiuni ar trebui sa piarda teren fata de monedele din regiune, dar ce se intampla cand si tarile din respectiva regiune practica de asemenea dobanzi cheie foarte reduse si programe de relaxare monetara? Impactul asupra valutelor depinde de mai multi factori printre care marimea programelor de relaxare monetara, precum si perspectivele economice ale tarilor in cauza.
Citeste si:
Politica de inasprire monetara
Actiunile au evolutii mai slabe atunci cand bancile centrale desfasoara politici de inasprire monetara si crestere a dobanzilor, apetitul fata de risc fiind scadere in astfel de perioade.
Cash-ul, sau mai exact depozitele bancare, castiga popularitate, datorita dobanzilor mai mari oferite de banci si a faptului ca populatia prefera sa profite de acestea economisind bani in loc sa isi mareasca cheltuielile.
Marfurile au de obicei evolutii similare burselor, adica negative, in vreme ce valuta unei tari care practica o politica de inasprire monetara tinde sa se intareasca.
In concluzie, deciziile bancilor centrale si politicile monetare impuse de acestea au efecte semnificative asupra plasamentelor din pietele financiare, acesta fiind si motivul pentru care investitorii trebuie sa isi adapteze portofoliile in functie de aceste decizii.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
