Sectorul bancar face parte din topul celor mai expuse la fraudare în România, conform informațiilor oferite de Marius Porceanu, CEO-ul și fondatorul SPIA - Secret Private Investigations Agency, agenție de investigații specializată pe mediul corporate. În cadrul unui interviu acordat wall-street.ro, acesta explică, pe baza investigațiilor derulate, tipurile de fraudă care apar și cât de pregătită este industria din România pentru a le ține piept.

Progresele făcute în ultimii ani de către sectorul bancar în ceea ce privește digitalizarea și creșterea gradului de securitate au dus la o pondere a fraudelor interne în scădere comparativ cu cele externe.

”În cele mai multe cazuri de investigații antifraudă în mediul corporate pe care noi le-am desfășurat de-a lungul anilor, am identificat acte ilicite executate mai degrabă individual decât scheme complexe de fraudare, dar nu sunt multe la număr”, explică Marius Porceanu, CEO și fondator SPIA- Secret Private Investigations Agency, agenție de investigații specializată pe mediul corporate.

Frauda, modul prin care unii angajați și-au atins indicatorii de performanță

Cu toate acestea, pe baza investigațiilor derulate, cele mai des întâlnite tipuri sunt cele comise de angajații care au un anumit nivel de acces în platformele informatice bancare și care au deturnat diferite sume de bani din contul clienților către terțe conturi sau beneficiari.

”Situația se agravează însă dacă angajații instituției financiar bancare care comit fraudele interne sunt administratori de sistem, pentru că această calitate le permite modificarea condițiilor de securitate a conturilor, a limitelor instituite pe mijloacele electronice de plată. Astfel, aceștia pot comite frauda inclusiv prin ștergerea log-urilor specifice de proces”, adaugă Marius Porceanu.

Citește și Cum îți păzești compania de fraudă: sfaturile unui investigator privat

Printre alte modalități de fraudare cu care specialiștii SPIA s-au confruntat în spețele investigate au fost aprobarea cu rea intenție a unor credite neperformante, pentru a-și îndeplini indicatorii de performanță și condiționarea aprobării unor credite de returnare a unei cote parte către angajatul bancar.

Fondatorul SPIA consideră că sectorul bancar, ce se află în topul celor mai vizate de către fraudatori, este în același timp și unul dintre cele care și-au consolidat cel mai bun sistem de apărare în fața acestor practici.

”Trebuie să privim frauda bancară din două perspective: frauda internă și frauda externă. Există însă și o a treia perspectivă, care nu nu este nici ea de neglijat: frauda mixtă, adică acel tip de fraudă în care fraudulenții externi, grupurile crimă organizată, recrutează din intern angajați aflați în poziții cheie, cu acces la sistem și/sau drepturi de administrare”, povestește Marius Porceanu.

Citește și SPIA: Creșterea nivelului de conștientizare și prevenția, primele soluții pentru reducerea fraudei în mediul de business

Totuși, CEO-ul SPIA precizează că a observat faptul că frauda internă este descurajată de trasabilitatea facilă a operațiunilor desfășurate, iar cea externă, chiar dacă se manifestă mai accentuat nu este atât de des întâlnită în comparație cu alte tipuri de fraudă.

”Asta se poate datora și ratei de succes destul de ridicate în ceea ce privește identificarea și responsabilizarea autorilor, fiind mediatizate suficiente cazuri în care aceștia au fost descoperiți și deferiți justiției. În ceea ce privește frauda externă, situația este un pic diferită, pentru că și spectrul de fraudare este unul mult mai larg”, explică Marius Porceanu.

Racolarea persoanelor fără adăpost: una dintre metodele preferate de grupările de crimă organizată

Sursa foto: Srdjan Randjelovic / Shutterstock.com

Majoritatea investigațiilor antifraudă derulate de SPIA au avut ca obiectiv documentarea activităților derulate de grupările specializate în racolarea persoanelor fără adăpost.

Citește și

Reprezentantul SPIA precizează că în numele acestora au fost înființate societăți comerciale sau le-au fost inventat și chiar modificat istoricul financiar. Rolul lor a fost exclusiv acela de a împrumuta diferite sume de bani cu intenția de a nu le mai restitui.

În decursul investigaţiilor antifraudă corporate desfăşurate, ne-am confruntat și cu metoda creditelor simultane, în care persoanele din tipologia celor de mai sus aplicau în aceeași zi la mai multe instituții bancare pentru împrumuturi de valoare mică. Deși există platforme colaborative între bănci, propagarea informației avea o întârziere de care profitau coordonatorii grupărilor ilicite, cu scopul de a obține cât mai multe împrumuturi de la cât mai multe instituții financiar-bancare”, povestește CEO-ul SPIA.

Citește și Ce companii sunt cele mai expuse la fraudă: pierderile descoperite de un investigator privat sunt de ordinul milioanelor de euro

Persoanele folosite pentru a da curs acestor fraude, după ce își îndeplinesc misiunea pentru care au fost recrutate, revin în mediul oamenilor fără adăpost, ceea ce îngreunează foarte mult identificarea și tragerea lor la răspundere, dar și a coordonatorilor grupărilor infracționale.

Complexitatea fraudelor din sistemul bancar necesită mai multe eforturi din partea investigatorilor

Indiferent de tipurile de fraudă care țintesc sectorul bancar, fie că vorbim de cea internă, externă sau mixtă, CEO-ul SPIA precizează că acestea sunt mai complexe decât cele întâlnite în alte industrii și necesită mai multe eforturi.

”De cele mai multe ori, investigatorii SPIA au lucrat în strânsă legătură cu departamentele antifraudă ale băncilor și au acționat concomitent pe două planuri. Au strâns probe și dovezi ale activității ilegale a factorilor externi și au realizat apoi teste de integritate de tip background-check asupra unor angajați ai instituțiilor bancare”, explică reprezentantul SPIA.

Faptul că incidența fraudelor interne este scăzută nu înseamnă că ea nu există. Iar pentru a documenta cauza care o generează, un investigator privat trebuie să depășească o serie de obstacole, între care și cele de natură legislativă privind accesul la date.

În egală măsură, frauda determinată de factori externi are un nivel ridicat de dificultate în investigație, în funcție de particularitățile modului de operare.

”Atunci când stabilim abordarea investigativă și metodele specifice, ținem cont de tipologiile de manifestare a fraudei corporate, mediul în care este inițiat atacul (virtual, real sau combinat), tipul acestuia (phishing, clonare de identitate etc.), modul în care fraudatorii vor intra în posesia banilor (filiere bancare, conturi offshore, identitatea persoanelor titulare ale contului destinatar, locurile și mediile de unde se extrag sumele de bani, felul în care sunt transportați și cine este beneficiarul final)”, precizează Marius Porceanu.

Cu toate acestea, datorită automatizării și a digitalizării proceselor de securitate internă, investigatorii au observat o diminuare importantă a apetitului grupărilor de crimă organizată în a mai recruta și acționa în complicitate cu angajați interni. Nici angajații nu mai sunt la fel de receptivi în a se lăsa atrași în acest tip de colaborare frauduloasă.

”Dar asta nu înseamnă că grupările de crimă organizată nu și-au adaptat strategia și planurile de acțiune în ceea ce privește atacurile care vizează sistemul bancar. Între țintele predilecte se regăsesc în continuare bănci cu un nivel de securitate mai scăzut. Acestea permit, fără un control amănunțit, aprobarea unor servicii de tip credit neperformant, dar și retragerea unor sume de bani din conturi alimentate cu bani fraudați în cadrul operațiunilor ilegale”, adaugă reprezentantul agenției de investigații specializată pe mediul corporate.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri