Deși este absolvent de Limbi Străine și de Drept, Mihai Manole conduce cel mai mare jucător din România în domeniul dezvoltării de centre de date, Tema Energy. În 2021 a înregistrat o cifră de afaceri de 8,75 milioane de euro, cu 22% mai mult față de 2020, și un profit cu 40% mai mare, și preconizează să-și măreasca cifra de afaceri cu 10-15% în fiecare an. Cum a ajuns aici?

„Mi-am dorit, când eram tânăr, să lucrez în diplomație. Ulterior, viața mi-a oferit alte perspective, alte oportunități, de care eu zic că am profitat și le-am fructificat foarte frumos. De mic fac vânzări, dezvoltare de business-uri, de organizații, de echipe, am făcut asta și în asociații studențești și în ONG-uri. Tatăl meu, unul dintre fondatorii Tema Energy, m-a invitat să mă alătur echipei și să aduc un suflu nou.”

Tema Energy, spune Mihai Manole, este, în primul rând, o firmă de engineering și de integrare de soluții și sistem care țin de infrastructuri critice. De 17 ani, compania oferă centre de date la cheie și a creat și propria soluție de data center mobil, containerizat, pe care vrea acum să îl și exporte în țările din regiune.

În momentul în care avem o latență de câteva ore, cum s-a întâmplat la Facebook, nu este chiar apocaliptic, dar e foarte supărător. Cu atât mai mult când e o infrastructură critică, care ține de CFR, de Metrorex, de Electrica, de un minister, o structură de informații, de poliție sau de o bancă.

Mihai Manole, Managing Partner Tema Energy

Cum funcționează centrele de date moderne

”Asta e misiunea centrală a companiei: să asigurăm funcționarea neîntreruptă a clienților noștri, fie că activează în zona de energie, căi ferate, spitale, industrie, clădiri de birouri etc. Una dintre soluțiile principale este cea de data centere la cheie. Data centerele sunt practic un microclimat, un ecosistem care asigură funcționarea IT-ului și care găzduiesc toate echipamentele și soluțiile IT”, explică Mihai Manole, într-un interviu wall-street.ro.

”Practic, niște camere în care funcționează servere și soluții de stocare, sisteme de networking. Pot să para NASA, pentru că sunt condiții foarte riguroase și foarte stricte de microclimat care trebuie asigurat IT-ului astfel încât acesta să funcționeze cât mai fidel, să nu se întrerupă, să aibă o viață cât mai lungă.”

De aceea, centrele de date au nevoie în primul rând de o alimentare cu energie electrică extrem de stabilă, apoi de power backup, dar și de o soluție de climatizare care să asigure funcționarea IT-ului în temperaturile optime, adică între 18 și 25-27 de grade Celsius. La acestea se adaugă și alte sisteme, extrem de complexe, de detecție a fumului sau a căldurii, de stingere a incendiilor cu gaze ecologice, de asigurare a accesului în clădire pe bază de amprentă, retină sau card, sisteme de monitorizare video dar și sisteme seismice.

Citește și: Mituri populare legate de rezistența clădirilor la cutremure - ce cred românii că știu, dar nu știu de fapt

Cum Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, am vrut să aflăm cât de utilizate sunt astfel de sisteme la noi. ”În țările dezoltate sunt un must-have în data centerele critice”, spune Mihai Manole. ”Există centre de date în România, chiar la bănci, care dispun de propriile sisteme seismice. Costul nu e însă deloc neglijabil. Sunt 4-5 centre de date mari care au acest add-on și încep să fie cerute în tot mai multe licitații și să fie implementate inclusiv în mediul public. Avem contracte în implementare pentru autorități publice și pentru ministere la care am proiectat și instalăm și sisteme de protecție în caz de seisme.”

Criza energiei poate fi o oportunitate pentru piața data center

Dacă criza din 2008-2010 a fost cea mai grea perioadă, cu multe proiecte înghețate, un interval în care Tema Energy și-a pus la punct principiile, echipa, strategia, actuala criză a energiei, spune Mihai Manole, este mai degrabă o oportunitate pe această piață, în principal pentru cei care vor să investească în tehnologii noi.

”Creșterea prețului energiei e o dificultate pentru operatorii tradiționali vechi de centre de date și se reflectă la clientul final. E însă o oportunitate pentru investițiile noi, care au ocazia să își creeze propriile sisteme de generare de energie, cu care să-și alimenteze și centrul de date propriu și să dea și un surplus în rețea. Ce se întâmplă la unele investiții implementate de noi, de pildă Cluster Power de la Craiova, care are un sistem de trigenerare: din gaz produce energie electrică și căldură, căldura este reconvertită în frig pentru data center”, explică Mihai Manole.

În piețele dezvoltate, centrele de date pot cumula 6-7% din totalul energiei consumate la nivel național, astfel că miza e una importantă. Sunt centre de date în România care au optat pentru a-și instala panouri fotovoltaice, sunt unii clienții de tip industrial ai Tema Energy care au accelerat procesul de a avea propriile sisteme fotovoltaice sau chiar eoliene astfel încât să scadă impactul facturii. Astfel, pot chiar să contribuie la producția de energie din piață.

Este un moment foarte bun și pentru dezvoltatorii de centre de date să intre în această piață a producției de energie proprie, pentru că costurile sunt încă sustenabile.
Mihai Manole, Managing Partner Tema Energy

”Vom vedea investiții foarte mari în zona asta, unii dintre marii dezvoltatori de centre de date vor deveni jucători inclusiv în materie de producție de energie”, spune Mihai Manole. ”Diferența de cost dintre o infrastructură de data center clasică, dar ușor energofagă, versus una modernă și eficientă energetic, vine în principal din zona de climatizare și din eficiența alimentării electrice. În ceea ce privește climatizarea există soluții extrem de eficiente. Într-un orizont de 2-4 ani, diferența de preț este amortizată iar apoi se trece pe break-even și pe o economie considerabilă. Producerea energiei proprii te duce într-o zonă în care ai autonomie, dar ești și mai competitiv față de clienți, factura de energie fiind mai mică.”

Tema Energy dezvoltă deja proiecte de sisteme fotovoltaice și sisteme de cogenerare de dimensiuni mici și medii în domeniul industrial și vrea să pună pe piață primele centre de date „verzi”, cu amprentă ecologică zero și independente din punct de vedere energetic.

Care este soluția optimă pentru cloud-ul guvernamental?

ANIS, asociația patronală a industriei de software și servicii, a criticat recent strategia autorităților privind implementarea cloud-ului guvernamental. Care ar fi soluția optimă, în viziuna șefului Tema Energy?

”Din punctul nostru de vedere e bine să avem un proces accelerat de digitalizare a infrastructurii publice și a serviciilor publice pentru cetățeni - și asta se poate face și prin cloud guvernamental, și prin cloud-uri descentralizate, și prin sisteme de stocare ce pot fi găzduite în fiecare autoritate, minister, primărie, prefectură. Cred că ambele modele funcționează. Cred că e bine să fie păstrate ambele modele, o structură hibridă în care și autoritățile cu infrastructură critică să aibă libertatea și posibilitatea de a avea proprii experți și propria infrastructură de centru de date, dar să existe și structuri centralizate, care să funcționeze la nivel de inter-exchange, la nivel de schimbare și interoperabilitate de baze de date.”, adaugă Manole.

Un model unic, spune Mihai Manole, nu e o variantă optimă. În ultimii ani, mai ales, au apărut multe exemple de centre de date și infrastructuri IT descentralizate în România care funcționează foarte bine.

De altfel, printre proiectele gestionate în prezent de Tema Energy se află și proiectarea și construcția de centre de date către Ministerul Afacerilor Interne, în parteneriat cu Arctic Stream.

Cum va evolua piața data center în România

”România e o piață mult mai mică decât cele din Olanda, Germania, Franța, dar recuperează rapid teren. Așa cum se întâmplă și în zona de infrastructură, servicii publice, lucrurile se întâmplă chiar mai rapid în IT. Sunt multe investiții. În urmă cu 7-8 ani ne uitam la Ungaria și Polonia, acum lucrurile s-au așezat mult mai bine, dezvoltarea este consistentă, vedem progrese foarte mari de la un an la altul. E un hub care se crează în orașele mari din România: București, Cluj, Craiova, Timișoara, Brașov, Constanța”.

Citește și: Cum arăta piața centrelor de date în România în 2018

Dat fiind acest trend, Mihai Manole crede că, în zona noastră de Europa, ne putem plasa pe un loc fruntaș în următorii ani. În condiții normale, ritmul actual în care recuperăm și ne dezvoltăm în raport cu alte state din regiune ne face să fim foarte optimiști, susține el. Așa că, în în 5 - cel mult 10 ani - din punct de vedere al pieței data center m putea fi peste Ungaria și competitivi în raport cu țări mai mari, precum Polonia.

Sursa foto: wall-street.ro