Johan Gabriels este directorul regional IbanFirst pentru Europa de Sud-Est din 2021. Fitech-ul franțuzească IbanFirst este un serviciu financiar care permite companiilor să efectueze tranzacţii transfrontaliere rapide în peste 30 de valute.

Majoritatea românilor râvnesc la stilul de viață din Vestul Europei, iar atunci când se întorc dintr-o vacanță din acele țări, simt și mai mult lipsurile din țara noastră. Cu toate că se spune că omul sfințește locul, Johan Gabriels crede că problemele României se trag mai mult din corupția din țară, nu de la populația propriu-zisă. Acesta spune că, față de cei care locuiesc în Occident, românii renunță mai ușor la zona de confort.

„Românii sunt oameni puternic motivați, care se străduiesc să schimbe lucrurile în bine și să îmbunătățească nivelul de trai pentru familiile lor. În comparație, în Occident, oamenii sunt mult mai comozi, deoarece au atins un nivel de bunăstare și au la dispoziție tot ce au nevoie. Principalul aspect negativ din România este legat de corupția din sistemul public. Cetățenii se așteaptă în mod justificat ca politicienii să dea dovadă de mai multă integritate”, a declarat Johan Gabriels.

România, țara în care nu ai voie să fii prea comod: cum ne scoate sărăcia din zona de confort

Johan a ajuns în România în 2009, în plină criză economică și spune că simte că țara noastră este a doua lui casă. El spune că se simte mai mult român decât belgian în ceea ce privește ieșirea din zona de confort, o calitate, pe care el o consideră un atuu al conaționalilor noștri.

„România are o populație mai tânără și mai motivată decât țările din Europa de Vest. Prin urmare, este mai ușor pentru companii să găsească tineri profesioniști competenți și dedicați. România, în calitate de țară în curs de dezvoltare, are un mediu antreprenorial mult mai dinamic în comparație cu Belgia. Principala provocare pentru antreprenorii din Europa de Est este accesul la finanțare, dar lucrurile se îndreaptă în direcția bună”, menționează reprezentantul IbanFirst.

Cu toate că România este codașă în ceea ce privește educația financiară, incertitudinea economică din ultimii ani, pe fondul pandemiei și al războiului din Ucraina, a dus la schimbarea obiceiurilor financiare. Conform reprezentantului IbanFirst, românii au învățat să fie mai prudenți în privința cheltuielilor neesențiale și să își gestioneze mai eficient bugetul lunar în raport cu veniturile lor. În același timp, salariul mediu a crescut, astfel că oamenii pot economisi mai mult pentru a atinge o mai bună securitate financiară pe termen lung.

Conform unui sondaj realizat de compania de cercetare Ipsos, românii sunt cetățenii cei mai nemulțumiți de infrastructura țării lor. Dacă la nivel global aproximativ o treime din respondenţi se declară nesatisfăcuți în legatură cu infrastructura țării lor, 76% dintre români spun că sunt foarte nemultumiți cu infrastructura din România. Infrastructura din țară l-a luat prin surprindere și pe reprezentantul iBanFirst, care spune că, în pofida acestui lucru, a reuși să viziteze România mai mult decât majoritatea românilor.

„Cred că am vizitat mai multe orașe și județe din România decât majoritatea românilor. Când am venit pentru prima dată în România, am cerut echipei mele să vizităm principalii noștri clienți din întreaga țară. Nu știam nimic atunci despre infrastructura rutieră; astfel, acest lucru mi-a luat câteva luni, dar cunosc multe locuri până acum”, spune Johan.

De ce România nu a intrat încă în Zona Euro?

Bulgaria își propune ca 2023 să fie ultimul an în care se mai folosește leva. În același timp, Croația a trecut la moneda europeană de la 1 ianuarie, astfel, zona euro numără acum douăzeci de țări. România, momentan, nu vede prea curând o schimbare a leilor în euro, însă, conform reprezentantului iBanFirst, sunt mai multe țări din zona euro care nu ar mai îndeplini condițiile actuale.

„Astăzi, România nu îndeplinește niciuna dintre cele patru condiții, deși în urmă cu câțiva ani îndeplinea chiar trei din patru. Dar sunt convins că unele dintre țările euro actuale nu mai îndeplinesc toate condițiile. Peisajul geopolitic s-a schimbat atât de drastic în ultimii ani încât unele dintre aceste condiții sunt depășite”, explică Johan Gabriels.

Pentru ca România să poată trece la euro trebuie să îndeplinească patru criterii: participarea cu succes la ERM II (Mecanismul European al Cursului de Schimb) timp de cel puțin doi ani, stabilitatea prețurilor, finanțe publice solide și sustenabile și o rată a dobânzii pe termen lung de cel mult de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

„De când am venit în România, în cursul anului 2009, au existat întotdeauna planuri de adoptare a monedei euro, iar datele au fost mereu amânate atunci când termenul limită era aproape. Poate că a fost și este un lucru bun pentru România să rămână cu leul, cel puțin în viitorul apropiat”, concluzionează reprezentantul iBanFirst.

Sursa foto: iBanFirst