The Ark este una dintre cele mai cunoscute cladiri istorice restaurate din Bucuresti, un spatiu in care distinctia intre nou si vechi se face cu onestitate, in care creativitatea este la ea acasa si care este o mostra a ceea ce Bucurestiul ar putea deveni.
Povestea The Ark a inceput dupa ce cladirea veche de peste 100 de ani a primei burse de marfuri din Bucuresti a fost cumparata de companiile DC Communication si Headvertising. Cele doua firme au achizitionat cladirea istorica aflata in ruina, au investit in total 3,5 milioane de euro si au readus imobilul la viata. Au pastrat tot ceea ce s-a putut pastra din arhitectura industriala a finalului de secol XIX, au reconstruit mult din spatiul interior devastat de un incendiu puternic la inceputul anilor ’90, au adaugat elemente moderne de inspiratie industriala si un stop de creativitate, astfel incat sa cladeasca din The Ark un exemplu de revitalizare urbana. The Ark a facut din bulevardul Uranus un loc „la moda” si un punct important pe”agenda culturala” a Bucurestiului, iar asta s-a intamplat ca urmare a eforturilor pe care investorii le-au facut pentru revitalizarea zonei: evenimente culturale sustinute si gazduite de The Ark, piata de slow food sau promovarea cinema-ului e-Uranus numarandu-se printre proiectele sprijinite.
Citeste si:
Cand ajungi in The Ark gasesti efervescenta creativa la ea acasa, iar din cand in cand vezi in spatiu tineri artisti asteptand muza sau chiar „mesterind” la vreun proiect nou. Vizita noastra in The Ark a fost in plin proces creator, tinerii artisti lucrand la o expozitie de mobilier urban realizat din materiale reciclabile. Din parterul cladirii vedem vizavi piata de flori destul de linistita si privim cu admiratie si catre fosta fabrica Bragadiru, care alaturi de Bursa de Marfuri, facea din aceasta zona a Bucurestiului un pol al noului business odinioara.
Cladirea The Ark, fosta Bursa a Marfurilor din Bucuresti, dateaza din 1898 si poarta semnatura arhitectului Giulio Magni, cel care a proiectat si Hala Traian si care in tinerete a fost arhitectul sef al Bucurestiului. Magni a devenit ulterior arhitectul sef al Romei. De cladire este legat si numele lui Anghel Saligny, care se pare ca a participat la partea de structura a cladirii. Cladirea a fost abandonata la inceputul anilor ’90 dupa un incendiu devastator, iar pana la restaurare starea imobilului era deplorabila. Investitorii au pastrat fatada originala a imobilului, insa interiorul, distrus de incendiu si abandonat ani de zile, a fost reconstruit si transformat in spatiu de birouri. Parterul a fost pastrat ca spatiu public. Aici au sediile in special companii din industrii creative.
Citeste si:
“Cladirea a fost prima Bursa de Marfuri a Bucurestiului si, impreuna cu fabrica Bragadiru, a facut din aceasta zona un pol al noului business din Bucurestiul sfarsitului de secol XIX”, spune Teodor Frolu, cofondatorul DC Communication. Potrivit lui Frolu, o data cu constructia Casei Poporului, zona a decazut. Cofondatoul DC Communication ne povesteste ca in spatele cladirii se facea oganizarea de santier pentru Casa Poporului si imobilul urma chiar sa fie demolat. Pana in 1990 in cladire a fost Vama Postei, iar dupa incendiul in care au ars integral acoperisul si etajul 1, prabusindu-se, imobilul a fost abandonat. Cladirea a trecut apoi prin mai multe maini, pana cand providenta a facut ca in 2006 sa fie cumparata pentru 500.000 euro de actualii proprietari. Avizarea proiectului a durat circa 8 luni, iar constructia s-a intins pe 2 ani, cu 6 luni peste termenul estimat initial, ca urmare a unui incendiu din santier. Constructia a fost finalizata in 2008, chiar la inceputul crizei.
Citeste si:
Imobilul are o suprafata de 2.500 mp din care 1.800 mp sunt birouri, iar restul spatiului, de la parter si subsol are functiuni publice. “Proiectul a fost gandit de la bun inceput ca un pol creativ asa ca nu am acceptat, nici macar in criza, sa schimbam destinatia. Astfel in cladire au sedii doar firme din industrii creative, iar parterul l-am pastrat ca spatiu public”, spune Frolu, care completeaza “am facut eforturi pentru repozitionarea zonei. Este o parte foarte interesanta a Bucurestiului si din pacate din cauza crizei a stagnat. Aceasta stagnare poate fi insa si o sansa pentru ca genul de proiecte de pana in 2008 erau supradimensionate si ar fi omorat-o. Noi vrem sa pastram identitatea zonei. Am adus cu noi in cladire o asociatie de arta contemporana si am sustinut proiecte ca cinematograful E-Uranus sau piata de slow-food”.
Citeste si:
In prezent in cladirea impresionanta de langa piata de flori exista si unele spatii de birouri disponibile la inchiriere. „Exista o cerere constanta in piata pentru astfel de spatii, venita din partea unor agentii de publicitate –asa cum noi am avut un client care a inchiriat o suprafata de 500 mp in The Ark, dar si din partea unor designeri de fashion sau cabinete de arhitectura. Acum in The Ark mai este disponibil doar un spatiu mai mic, de 250 mp”, a declarat Alexandru Petrescu, managing partner al Esop Consulting/CORFAC International.
Aflati si cum arata sediul Headvertising din The Ark.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
