Wall-street.ro (WS): Cum vă afectează pandemia de Covid-19?

Mirabela Miron (M.M.): Ceea ce îngrijorează la nivel național, nu doar pe mine, este blocarea într-o mare măsură a activităților economice și, ceea ce e mai grav pe termen scurt, blocarea fluxului de numerar. Resimțim o panică generalizată în mai toate sectoarele economiei, iar firmele îmbrățișează o tendință de „a-și ține banii la saltea”, lucru care nu este benefic pentru niciuna dintre părțile implicate. În mod evident, avem de a face cu o recesiune, dar încă nu cunoaștem cât de drastică va fi scăderea – care se înregistrează deja – și cât va dura să ajungem iar la o creștere economică susținută. Anul acesta deficitul bugetar va fi, clar, foarte mare (probabil de peste 7% din PIB), ceea ce mă face să consider că va fi nevoie de cel puțin doi ani până în momentul în care putem să vorbim despre începutul unei reveniri ca economie.

Din păcate, noi, ca țară, am fost luați iarăși pe nepregătite, cu toate că se știa de amploarea fenomenului.

WS: Ce părere aveți despre măsurile economice anunțate de Guvernul Orban?

M.M.: Într-o perioadă de pandemie, guvernul este cel responsabil să se implice în mod hotărât în economie, în conservarea ei și în continuarea activității acesteia. Din păcate, noi, ca țară, am fost luați iarăși pe nepregătite, cu toate că se știa de amploarea fenomenului. Am adoptat ordonanțe de urgență fără a avea clare normele de aplicare, am dat ordonanțe după ordonanțe, pentru unele probleme punctuale se așteaptă încă metodologiile necesare.

În acest moment, avem ca măsuri clare șomajul tehnic și programul IMM Invest – credite de investiții și capital de lucru garantate de stat, la care dobânzile și comisioanele vor fi suportate integral, printr-o schemă de grant, de guvernul României, care va și garanta în mare parte aceste credite (80% sau 90%, după caz).

Problema este însă alta, că foarte multe firme nu vor ajunge să semneze contractele de finanțare prin acest program, deoarece nu vor rezista în aceste condiții, până în acel moment ele vor fi dispărut de pe piață. Suntem într-o situație de criză, iar situația de criză necesită rapiditate în luarea de decizii, asumarea de riscuri și viziune pe termen mediu și lung, dincolo de soluțiile punctuale identificate pentru a o depăși. Altfel, riști să se încheie criza, dar să îți dai seama că nu ai cu ce merge mai departe.

Mediul privat plătește taxe multe, iar dacă îl omorâm, pe termen lung aceasta înseamnă că omorâm și sistemul public.

WS: Ce ar trebui să facă autoritățile pentru mediul de afaceri privat, care înregistrează cele mai mari pagube în perioada aceasta, în special zona IMM-urilor?

M.M.: IMM-urile au nevoie de lichidități, de fonduri ca să își poată continua activitatea, chiar și în stare de avarie. Au nevoie de linii de finanțare deschise pentru a realiza investițiile pe care le aveau în vedere, fiindcă investițiile securizează și dezvoltă locurile de muncă, pe de o parte, și fac banii să circule și să se înmulțească în economie, pe de altă parte. Au nevoie să fie convinse și să vadă că guvernul este un partener fiabil și care nici nu le va întoarce spatele, nici nu va schimba regulile în timpul jocului (sau va amana publicarea regulilor până va fi prea târziu). Altfel spus, antreprenorii au nevoie de siguranță, de bani pentru investiții și de sprijin real în asigurarea continuității în activitate.

Peste câteva luni, dacă nu avem grijă de mediul antreprenorial, vom avea un guvern secătuit de resurse, o populație panicată și bulversată, un sistem medical epuizat și depășit. Va fi un moment de slăbire a întregului sistem. Atunci ar trebui ca resursele și relansarea țării să vină cu sprijinul mediului economic, din partea acestuia, care în acea clipă va avea nevoie să aibă posibilitatea de a-și plăti taxele, de a produce, de a asigura un flux economic.

În această direcție, pentru a asigura o asemenea posibilitate, se impun o serie de măsuri din partea statului și a întregii Uniuni Europene. Să vedem ce înseamnă exact injecția de capital în piețe, dar deja se prefigurează faptul că este nevoie de mai mult de atât. Poate că ar fi de luat în calcul și măsuri precum o relaxare a condițiilor de accesare a fondurilor europene și niște linii de garantare 100% (prin fondul de garantare) a cofinanțării pentru proiecte. Sau, de ce nu?, creșterea sumei acordate ca ajutor de minimis de la 200 mii euro la 300 sau 400 mii euro, sau micșorarea perioadei de referință referitoare la ajutorul de minimis de la 3 ani la doar un an. Toate acestea pentru a încuraja antreprenorii să investească în continuare, să creeze sau să securizeze locuri de muncă, să plătească taxe și impozite la bugetul de stat.

WS: Este cazul ca guvernul să reducă salariile angajaților de stat?

M.M.: Din punctul meu de vedere, într-o asemenea perioadă, nu este normal ca, la privat, salariații să ajungă în șomaj tehnic, iar în sistemul public lucrurile să se desfășoare ca și cum am trăi în condiții normale. Mediul privat plătește taxe multe, iar dacă îl omorâm, pe termen lung aceasta înseamnă că omorâm și sistemul public. Mai mult, consider că este un moment în care ar trebui să arătam solidaritate în toate domeniile și aspectele, iar calculul politic să se facă ținând cont de sănătatea actuală și viitoare a economiei și de viitorul copiilor noștri, nu de câștiguri imediate și efemere.

Trebuie să învățăm să punem oameni profesioniști acolo unde le este locul, să nu mai acceptăm o altă situație ce ar putea degenera în cea la care asistăm astăzi.

WS: Ce este de făcut în continuare?

În primul rând, trebuie să arătăm puterea de a depăși aceste momente grele pentru întreaga țară. Aceasta vine din solidaritate socială și din încredere între oameni în general, dar aici mă refer în special la antreprenori.

Pentru business, este necesar să devenim creativi, să vedem cum ne putem reinventa, ce putem acumula ca modalitate de abordare din situația prin care trecem. La fel, pentru a supraviețui, trebuie să devenim mai dinamici, să fim atenți la fondurile europene sau naționale disponibile, fie că sunt rambursabile sau nerambursabile, și să depunem proiecte.

Să învățăm din această lecție ce este de învățat: investițiile în sistemul sanitar sunt o necesitate primordială, alături de cele în educație. Trebuie să învățăm să punem oameni profesioniști acolo unde le este locul, să nu mai acceptăm o altă situație ce ar putea degenera în cea la care asistăm astăzi. Cred însă că cea mai importantă lecție a acestei perioade rămâne una simplă: respectul față de ființa umană.

Avisso este o companie de consultanță care oferă servicii financiar-contabile, consultanță în afaceri și în resurse umane. Compania are sediul central în Iași. În 2017 a fost deschis și sediul din București, unde lucrează cinci angajați, din totalul de 70. În prezent are peste 400 de contracte permanente pe contabilitate, consultanță fiscală și audit. Avisso a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 500.000 de euro. Pentru 2019, compania de consultanță estimează o cifră de afaceri de 800.000 de euro, iar pentru 2020, 1,5 milioane de euro.

Sursa foto: Mirabela Miron