Apropierea sfarsitului de an aduce intotdeauna in discutie subiectul bugetului de stat pentru anul urmator. Fie ca este vorba de nivelul deficitului din produsul intern brut pe baza caruia este construit bugetul, de liniile directoare ale bugetului, sau de structura bugetelor diferitelor sectoare, cum ar fi apararea, sanatatea, turismul, etc., bugetul de stat este aproape intotdeauna contestat, genereaza nenumarate nemultumiri si critici.
Aceasta ezitare provine dintr-o intrebare cat se poate de legitima: este obligatoriu oare ca bugetul sa fie sincer si, mai precis, cine asigura respectarea sinceritatii bugetului?
Constitutia Romaniei nu stabileste care sunt principiile bugetare, ci prevede numai ca Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune spre aprobare Parlamentului. In schimb, legea privind finantele publice stabileste ca bugetul trebuie sa respecte urmatoarele principii: al universalitatii, al publicitatii, al unitatii, al anualitatii, al specializarii bugetare si al unitatii monetare. Nimic insa despre sinceritate. Care ar putea sa fie solutia?
Raspunsul ne-ar putea fi oferit, ca in multe alte cazuri, de sistemul de drept francez. Desi principiul sinceritatii bugetare nu este reglementat expres in Constitutia Frantei, Consiliul Constitutional francez a reusit sa cearna acest principiu din ansablul dispozitiilor constitionale. Cu privire la semnificatia sinceritatii bugetului, Consiliul Constitutional a precizat ca sinceritatea se caracterizeaza, in principiu, prin absenta intentiei Guvernului de a denatura echilibrul bugetar precum si datele previzionale (economice si bugetare) supuse spre aprobare Parlamentului. Astfel principiul sinceritatii, presupune, pe de-o parte, un element intentional din partea Guvernului, si pe de alta parte, denaturarea previziunilor economice si bugetare.
Sub aspect procedural, controlul sinceritatii bugetului se realizeaza de catre Consiliul Constitutional francez, prin controlul constitutionalitatii legii bugetare supuse spre aprobare Parlamentului, control efectuat a priori.
Consideram ca acest principiu poate fi pe deplin aplicabil si in cazul legilor bugetare anuale adoptate de statul roman. Astfel, potrivit Constitutiei Romaniei, Curtea Constitutionala are atributia de a se pronunta asupra consitutionalitatii legilor chiar inainte de promulgarea acestora.
Pe de alta parte, desi nu este reglementat expres la nivel constitutional, exista argumente de text rezonabile pentru a sustine ca exigenta sinceritatii legii bugetare se regaseste in Constitutia Romaniei, asemenea solutiei franceze. Pentru a da doar un exemplu, dreptul Parlamentului de a fi informat de catre Guvern este consacrat de art. 111 din Constitutia Romaniei, or, pentru a se asigura efectivitatea acestui drept, informatiile furnizate de Guvern trebuie sa fie, in primul rand, sincere.
Care ar putea fi utilitatea consacrarii unui astfel de principiu in privinta legilor de adoptare a bugetului statului roman. Credem ca cel putin urmatoarele elemente ar avea un rol benefic:
1. Responsabilizarea Guvernului, care trebuie sa aiba in vedere previziunile realiste si sincere existente la nivelul fiecarei industrii, precum si sporirea rolului tehnicienilor alaturi de politicieni in ceea ce priveste elaborarea bugetului, in special intr-o perioada in care incertitudinea cu privire la economia nationala si mondiala este foarte accentuata.
2. Asigurarea unei informari complete si calitative a Parlamentului cu privire la datele care au fost avute in vedere la elaborarea bugetului, sporirea rolului Parlamentului si crearea unui mecanism de control obiectiv. Sporirea rolului Parlamentului apare astfel ca o normalitate, in conditiile in care Parlamentul este un organ reprezentativ prin referinta, societatea avand dreptul de a controla, prin reprezentantii sai, modul de elaborare al bugetului.
3. Eficientizarea controlului asupra bugetului, controlul a posteriori fiind dublat de un control a priori, fiind evident ca dupa aprobarea legii bugetare controlul constitutionalitatii legii bugetare a posteriori pierzandu-si din eficienta. Astfel, considerarea sinceritatii datelor previzionale dupa trecerea unei perioade de timp, poate fi destul de anevoioasa si lipsita de utilitate, avand in vedere ca o buna parte a bugetului a fost deja executat.
Putem concluziona astfel ca avem nevoie de un buget sincer, ca principiul sinceritatii bugetului este un principiu existent in legislatia romana si ca utilitatea sa este mai mare ca niciodata.
Bogdan Marculet este avocat in cadrul Niculeasa Law Office, un cabinet de avocatura de tip boutique specializat in drept fiscal si in domeniile reglementate, oferind atat servicii de consultanta, cat si de reprezentare a clientilor in fata instantelor judecatoresti si arbitrale.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
