Daca pastram depozitul la banca pe o perioada de mai multi ani, atunci dobanda se va capitaliza, iar banii nostri "se inmultesc", deoarece dobanda calculata la suma initiala se adauga la aceasta suma, urmand ca pentru perioada urmatoare dobanda sa se calculeze la valoarea sumei initiale plus prima dobanda s.a.m.d.. Cu alte cuvinte, dobanda cuvenita dupa o perioada (calculata la o anumita rata a dobanzi) este reinvestita in perioada urmatoare la aceeasi rata a dobanzii.

Sa luam ca exemplu un deponent care ar dori sa pastreze la banca suma de 1.000 de lei, pe o perioada de trei ani, cu rata anuala a dobanzi compuse de 2% (excludem orice comision bancar). Astfel, dupa un an va avea in depozit 1.020 de lei, ce reprezinta suma initiala si dobanda cuvenita (1.000 + 1.000 x 0,02). Dupa al doilea an, deponentul va ajunge insa la 1.040,4 lei, iar la finalul celui de-al treilea an la suma totala de 1.061,2 lei.

Acesta a fost un exemplu elementar de compunere anuala a dobanzii, dar util pentru a intelege conceptul de randament in cazul celorlalte active mentionate, asa cum sunt pensiile private. Daca la dobanda compusa, capitalizarea (sau reinvestirea dobanzii) se realiza la aceeasi rata a dobanzii, in cazul randamentelor insa, castigul din prima peioada va fi reinvestit la randamentul din a doua perioada, ce nu va obligatoriu egal cu randamentul din prima perioada.

Valoarea randamentelor poate fi exprimata atat in procente (in acest caz, valoarea este multiplicata cu 100), ca si ca numar cu zecimale. De regula, este preferata exprimarea procentuala. In sine, randamentul se bazeaza pe ideea ca un activ este cumparat la momentul t-1 si vandut la momentul t. De exemplu, daca vom cumpara in 2017 un teren si il vindem in 2018 (facem abstractie de orice venituri din chirii - venituri ce ar putea fi vazute prin analogie cu actiunile cu drept dividend), castigul investitiei va fi dat de diferenta dintre preturile de achizitie si de vanzare.

Daca preturile terenurilor au crescut intre cei doi ani, investitia va fi profitabila. Acest castig reprezinta efectul actiunii de a investi. Se pune insa problema daca acest efect este bunicel, bun sau foarte bun. De exemplu, ar fi mult mai profitabil sa contribui la un fond de pensii private facultative, unde randamentul mediu la nivel de piata este de 3,18% (net de comisioane), decat sa depui banii intr-un depozit bancar, unde rata anuala a dobanzii nu mai depaseste 1,5%.

Pentru pensiile private facultative (Pilonul III), Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) calculeaza lunar rezultatul investitionale anualizat (net de comisioane) al fiecarui fond, in functie de gradul de risc, precum si cea medie ponderata. Acestea pot fi vizualizate aici.

pensii private facultative

Pilonul III este sistemul de pensii facultative, administrate de companii private, sistem bazat pe conturi individuale si aderare facultativa. Banii pe care ii cotizezi (doar daca vrei si separat de contributia la fondul pentru Pilonii I si II) merg intr-un cont al tau, sunt investiti pentru a fi inmultiti si se intorc la tine la indeplinirea conditiilor de plata a activului net acumulat, din contributii si randamente. Valoarea contributiei poate varia intre pragul minim stabilit de catre fiecare fond de pensii facultative in parte si nivelul maxim de 15% din venitul tau lunar brut.

Pensia facultativa este un produs de economisire pe termen lung, prin intermediul caruia tu poti acumula mai multi bani in contul tau individual de pensie. Poti renunta la plata contributiilor sau poti intrerupe si relua platile. Randamentele vor continua insa sa se capitalizeze activului tau acumulat pana atunci. Principiul ar fi urmatorul: incredintezi cuiva banii tai sa se ocupe de ei, sa-i inmulteasca si sa ti-i dea inapoi la batranete sub forma de pensie lunara.

Participarea la un fond de pensii facultative presupune cotizatii lunare pe o perioada de cel putin 90 de luni (nu neaparat consecutive). Dupa fiecare contributie, banii sunt transformati in unitati de fond care sunt evidentiate intr-un cont individual. Numarul si valoarea unitatilor de fond detinute de un participant la pensia facultativa determina valoarea activului sau personal net. Spre deosebire de pensia publica, cea facultativa poate fi incasata odata cu varsta de 60 de ani.

Exista si un avantaj fiscal: sumele aferente contributiilor la pensia facultativa sunt scutite de la calculul impozitului pe venitul din salarii de 16%, in limita a 400 de euro pe an. Astfel, o parte din banii aferenti impozitului pe salarii care altfel ar ajunge la stat iti raman tie. Si angajatorul poate contribui la pensia ta facultativa, sub forma acordarii unui beneficiu extra salarial.

Sursa foto: maxsattana / Shutterstock