Aproximativ unul din patru europeni nu are economii si nici nu are in vedere pe viitor sa puna bani deoparte, in special in Romania.

Actualele inclinatii pentru consum si apatia incurajeaza inertia in directia economisirii. Majoritatea mizeaza pe sistemul de asigurari sociale dupa retragerea din activitate pentru a-si mentine o oarecare bunastare sociala - insa, admit, in acelasi timp ca sistemele publice se pot schimba pe termen lung. De asemenea, si lipsa de educatie poate juca un rol important, in conditiile in care exista, de altfel, mai multe cauze posibile ale lipsei de economisire.

Realizatorii studiului apreciaza insa ca, odata cu gradul tot mai mare de ocupare a fortei de munca, si veniturile gospodariilor pot creste, iar ca rezultat economiile pot incepe sa ia din nou avant. Asta si in cazul in care pe nivel de gospodarie exista intentia de pune banii deoparte. Cu toate acestea, orice crestere poate fi modesta pe termen scurt asa cum reiese si din tabelul de mai jos.

Studiul a adresat aceeasi intrebare: "Aveti in prezent economii?" doi ani la rand, insa in 2017 la nivel individual pentru fiecare respondent, iar in 2018 la nivel de gospodarii. Astfel, in 2017, la nivel european, o pondere de 29% dintre indivizi afirmau ca nu dispun de nici o forma de economisire, in Romania procentul ajungea la 45%. Pe de alta parte, la nivel de gospodarii insa in 2018, in Europa per ansamblu doar 26% nu obisnuiau sa puna bani deoparte, in timp ce in Romania ponderea urca la 36% din gospodarii, care nu dispun de nici o forma de economisire.

Economii marunte, de cateva salarii lunare

Acelasi studiu arata ca majoritatea persoanelor care economisesc au totusi acumulat mai putin de trei salarii lunare. Astfel, din cei 71% care au economii, un esantion de 36 de puncte procentuale nu au strans insa mai mult de echivalentul a trei salarii lunare. In Romania, proportia creste la 46%, putinele economii vizeaza, de regula, cu totul alte aspecte (acoperire credite, renovare locuinta, masina, vacante s.a.m.d.) si nu suplimentarea pensiei.

Asadar, populatia tinde sa isi subestimeze nevoile reale de economisire pentru pensie peste tot in lume, inclusiv in tarile mult mai dezvoltate si educate financiar decat Romania. In conditiile mentionate mai sus, rezulta ca in tara noastra riscul subevaluarii este cu atat mai mare.

Potrivit unui studiu realizat la solicitarea Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania in toamna anului 2017, o pondere de 75% dintre romani (adulti, mediul urban, utilizatori de Internet) isi doresc sa obtina o pensie de peste 500 de euro la varsta retragerii, in timp ce in prezent doar mai putin de 2% dintre pensionari se bucura de un asemenea nivel al pensiei. Aceasta diferenta uriasa dintre asteptari si realitate nu poate fi compensata doar de sistemul public de pensii. In aceste conditii, pe langa Pilonul II obligatoriu si Pilonului III de pensii private facultative ar trebui sa constituie o sursa suplimentara de economisire pentru populatia activa din Romania.

Datele publicate de INS arata insa ca anul trecut desi ritmul de crestere al veniturilor totale ale gospodariilor din Romania au crescut cu 14,9 in medie, evolutia cheltuielilor a urmat acelasi trend sustinut, de 13,8%. Aceasta evolutie confirma faptul ca increderea consumatorilor a fost la un nivel foarte ridicat in ultimii ani, oferind mai degraba un apetit pentru cheltuieli, decat pentru economii.

Perioada Venituri medii pe gospodarie (lei) Evolutia veniturilor (%) Cheltuieli medii pe gosodarie (lei) Evolutia cheltuielilor (%) Pondere cheltuieli in venituri (%)
2017 3.567 14,9 2.874 13,8 80,5
2016 3.104 6,8 2.524 7,31 81,3
2015 2.904 12,3 2.352 3,65 80,9
2014 2.584 -3,3 2.269 -2,0 87,8
2013 2.673 - 2.317 - 86,6

Sursa foto: David Franklin / Shutterstock