Odata ce ai aderat la un fond de pensii administrate privat - Pilon II, vei avea un cont individual in care se vireaza contributiile si transferurile de disponibilitati, precum si rezultatele investirii acestor contributii. Contributia la fondul de pensii administrat privat se deduce din veniturile brute lunare care reprezinta baza de calcul pentru contributia individuala de asigurari sociale, impreuna si prin aceeasi modalitate de calcul cu contributia obligatorie, datorata conform prevederilor legii pensiilor publice.

In sistemul fondurilor de pensii facultative Pilon III, orice persoana eligibila poate deveni participant la mai multe fonduri de pensii, in functie de optiunea personala pentru un anumit risc investitional, de strategia personala de diversificare a investitiilor si dispersie a riscului. Administratorii fondurilor de pensii private preiau contributia si o investesc, structura acestor investitii fiind evidentiata separat in contul personal al fiecarui participant.

Poate da faliment fondul de pensii private?

Dar, atat pentru Pilonul II (prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat) cat si pentru Pilonul III (prin Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative), legislatia prevede in mod explicit faptul ca fondurile de pensii private nu pot declara faliment. De altfel, potrivit APAPR (Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania) separarea stricta a banilor intre fondul de pensii si administratorul fondului de pensii face ca fondurile de pensii sa nu poata intampina dificultati financiare, acest risc existand in mod teoretic doar pentru administratori. Chiar si asa, daca apare situatia in care un administrator are dificultati si nu mai poate gestiona in bune conditii fondul de pensii, intervine procedura de administrare speciala, prin care fondul sau este transferat catre alti administratori, cu rezultate bune in administrare.

De exemplu, din cele 18 societati de administrare aflate la start in 2007, anul lansarii pensiilor private obligatorii, au ramas astazi pe piata doar sapte. Dar, contributiile pe care le-au incasat pana la iesirea de pe piata au ramas insa in siguranta, in bancile depozitare. Acestia, desi au fost transferati catre alte fonduri, au ramas insa in proprietatea participantilor. Ca urmare, separarea stricta a banilor intre fondul de pensii si administratorul fondului de pensii este un avantaj pe care sistemul de pensii private il are fata de unele piete financiare: bancara sau de asigurari, de exemplu. Societatile de administrare au doar dreptul de a investi acesti bani conform legii, prin ordine de investire transmise bancilor depozitare.

In acelasi timp, o banca depozitara, autorizata, reglementata, supravegheata si controlata de catre Banca Nationala a Romaniei, raspunde in solidar cu societatea de administrare. Nicio operatiune sau investitie cu activele fondului nu poate fi facuta fara acordul depozitarului. In prezent, bancile depozitare din sistemul de pensii private sunt BCR, BRD si Unicredit Bank, potrivit APAPR.

Ce instrumente si garantii au administratorii contra diverselor riscuri

Desi am vazut ca potrivit legislatiei un fond de pensii nu poate intra in faliment, asa nu inseamna ca nu sunt expuse si riscurilor de tot felul. Dar, si in acest caz, sunt prevazute diverse instrumente si garantii, precum provizioane, rezerve, chiar si un Fond de Garantare sau obligatia legala de a se supune unui audit complet si independent al situatiilor financiare in fiecare an. Doar patru companii de audit financiar sunt autorizate de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) sa desfasoare activitatea de auditare pentru fondurile de pensii private din Romania: PricewaterhouseCoopers, Ernst&Young, KPMG si Deloitte, potrivit APAPR.

Insa, exista si un mecanism de "preventie", in contextul in care fondurile de pensii private (Pilonul II si Pilonul III) nu au voie sa investeasca in active toxice sau periculoase. Sunt interzise investitiile in produse structurate sau complexe, hedge funds sau in instrumente cu expuneri imobiliare. Pentru Pilonul II, de exemplu, investitiile fondurilor de pensii private in actiuni listate sunt limitate la cel mult 35%, in timp ce plasamentele in titluri de stat si obligatiuni la BERD, BEI sau Banca Mondiala (titluri considerate cu risc scazut) au prin lege o pondere de cel putin 50%.

Mai mult, fondurile de pensii private obligatorii sunt obligate sa realizeze un randament pozitiv: la finalul perioadei de cotizare, suma totala din contul de pensie privata nu poate fi mai mica decat contributiile virate in perioada activa, diminuate cu comisioanele de administrare. Exista si garantie a ratei minime de rentabilitate (garantia relativa la piata), calculata de catre ASF atat pentru Pilonul II, cat si pentru Pionul III de pensii private facultative.

Daca un fond de pensii se situeaza timp de patru trimestre consecutive sub rentabilitatea minima de pe piata, atunci ASF ii retrage licenta de functionare, iar fondul intra in administrare speciala, urmand ca banii clientilor acelui fond sa fie transferati catre alte fonduri, cu rezultate pozitive.

La toate acestea, se adauga faptul ca fiecare administrator de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) este obligat sa constituie un provizion tehnic calculat actuarial, pentru a acoperi riscul de a nu realiza obligatiile asumate fata de participantii la fond.

Sursa foto: Puttachat Kumkrong / Shutterstock