Efectele acestei migratii masive se vad si se simt in situatia din tara, care s-a degradat vizibil in ultima perioada. Insa acesta nu este un subiect “oficial”, guvernul avand alta agenda – chiar cu teme pe care coalitia de guvernare nu le-a anuntat in campanie sau in programul de guvernare, dar care au devenit subiectele principale ale actului de guvernare si implicit ale dezbaterii publice. Ma refer aici in principal la inversunarea si abordarea complet iesita din cadrul procedurilor democratice cu care Parlamentul si Guvernul au fortat pachetul legislativ cunoscut generic drept "Legile Justitiei".

Desi un vinovat este mereu de gasit (“statul paralel”, societatea civila, Soros), prin actiunile si masurile reprobabile luate in interes propriu, coalitia de la guvernare este de fapt cea care care uzurpa statul “real” si actioneaza “paralel” cu comportamentul unui stat democratic. Aceasta coalitie manata de propria capatuire si deconectata de la interesele cetatenilor este o frana care impiedica cresterea si dezvoltarea economica, sociala si politica a Romaniei.
Romanii se vad astfel nevoiti sa caute un stat “mai bun” in afara granitelor – un stat care functioneaza eficient, cu institutii si reguli democratice respectate si care actioneaza in interesul cetatenilor pentru a le oferi acestora un mediu socio-economic favorabil si sansa unei vieti mai bune.

Problema: emigratia masiva a romanilor

Asadar, o problema importanta cu care se confrunta tara noastra, pe langa coruptia endemica, saracia, sanatatea precara sau educatia deficitara – si poate chiar din aceste motive – este emigratia in masa a romanilor pentru o viata mai buna in strainatate. Fenomenul migrationist din Romania a atins cote alarmante, tara noastra ajungand a doua intr-un top mondial al migratiei dupa Siria, care se confrunta cu un razboi civil. Cu alte cuvinte, Romania are cea mai accelerata crestere a numarului de emigranti intr-un stat care nu s-a confruntat cu o situatie de conflict. Actualmente sunt aproape 4 milioane de romani plecati in strainatate, adica aproximativ 17% din populatia totala a Romaniei.

Din acest punct de vedere, emigratia masiva a populatiei active din Romania poate avea consecinte dezastruoase pentru tara noastra. In plan economic, migratia fortei de munca are un impact negativ asupra potentialului de crestere economica a Romaniei. Avand in vedere ca marea majoritate a emigrantilor apartine grupului de varsta cuprins intre 20 si 50 de ani, tocmai acest segment care ar fi putut contribui la crearea de valoare in economie a parasit tara.

Profilul predominant al emigrantului roman este tanar, calificat, cu studii superioare si fara o perspectiva promitatoare de a se implini profesional sau de a face cariera in tara. Romania este astfel una din principalele tari exportatoare de personal calificat, cu precadere in domenii cu valoare adaugata mare precum tehnologia informatiei si comunicatiilor (ITC), medicina sau cercetare-dezvoltare.

Potrivit unui studiu al Coalitiei pentru Drepturile Migrantilor si Refugiatilor in cadrul proiectului EMINET (“Dezvoltarea unei retele de organizatii active in domeniul migratiei”), 15.700 de medici romani, 15.000 de cercetatori si peste 10.000 de IT-isti (numarul exact e dificil de estimat) lucreaza in strainatate. Iar numarul studentilor care au ales in ultimii 10 ani sa studieze in strainatate este de aproximativ 300.000, procentul de revenire in tara fiind nesemnificativ in cadrul acestui fenomen. Exportul de specialisti, asa numitul "exod de creiere", este un fenomen atat de periculos incat daca pe termen scurt si mediu anuleaza sansele Romaniei de a-si asigura un management economic si social performant, pe termen lung poate conduce la chiar o dezintegrare a fibrei sociale a tarii.

Christian Rodseth, Janssen...
Citeste si: Ce ii lipseste sistemului de sanatate din Romania

Pe de o parte, lipsa de oportunitati de angajare competitive in Romania si conditiile de viata precare duc la migratia semnificativa a populatiei si la exodul de creiere. Pe de alta parte, lipsa fortei de munca calificate devine un impediment in calea dezvoltarii companiilor si a investitiilor de tip greenfield, creand astfel un cerc vicios. Declinul fortei de munca, combinat cu provocarile demografice, decalajele de calificare si productivitatea scazuta a agriculturii (care utilizeaza o mare parte a fortei de munca) fac astfel ca economia tarii noastre sa fie mai putin competitiva.

De ce pleaca romanii din tara?

Romanii, ca toti cetatenii de altfel, isi doresc un stat eficient care sa le asigure si sa le garanteze o viata decenta la standarde europene. Principalul factor declansator in ceea ce priveste dorinta de a pleca in strainatate tine de perceptia unei calitati a vietii relativ scazute pe care cetatenii o pot avea in Romania, mai ales in comparatie cu alte tari. Odata cu libera circulatie si dobandirea dreptului de munca in alte state membre UE, multi romani au ales si continua sa opteze pentru emigrarea in alte tari europene, cu scopul unei vieti mai bune peste hotare. Asadar, argumentul economic primeaza in decizia celor mai multi romani de a se reloca in strainatate.

Insa pe langa aspectul economic, factorul politic a avut la randul sau un rol important in emigratia masiva a romanilor. Proasta guvernare a tarii, coruptia si monopolul anumitor partide sau persoane asupra scenei politice romanesti a creat multa dezamagire in randul cetatenilor – cu precadere in randul tinerilor. Acestia s-au saturat sa fie tratati cu dispret si calcati in picioare chiar de catre cei care ar trebui sa ii reprezinte, sa guverneze pentru ei si in interesul lor.

Guvernarea deficitara a tarii s-a tradus totodata printr-un deficit de investitii, infrastructura adecvata, finantare pentru educatie si cercetare, sanatate, precum si alte domenii importante pentru o calitate buna a vietii in Romania.
Iar atat timp cat clasa politica actuala continua sa guverneze, perceptia este ca politicile publice vor ramane la fel de ineficiente, iar clientela politica va controla mai departe sectoarele economice cheie prin institutii politice si economice “extractive”.

Conform unui studiu privind emigratia fortei de munca inalt calificate, realizat de Asociatia Romana pentru Promovarea Sanatatii, “cel mai des invocate explicatii […] sunt coruptia, lipsa oportunitatilor de dezvoltare profesionala sau avansarea in cariera nebazata pe merite profesionale”. Asadar, emigrand, romanii cauta un alt stat in care institutiile publice sa functioneze corespunzator si sa le ofere posibilitatea unei vieti mai bune.

Totusi, acelasi studiu releva ca odata plecati peste hotare, romanii tin legatura cu tara, in special cu familia. Mai mult decat atat, acestia transfera bani in tara (71% din emigranti transferand bani in ultimele 12 luni). Diaspora romaneasca este astfel cel mai important investitor al Romaniei, cu o contributie de circa 2 miliarde de euro in 2017.

Ce solutii propune Christian...
Citeste si: Janssen: Cum putem sa avem un acces mai bun la medicamente inovatoare

De asemenea, conform celor mai recente cercetari in domeniu, romanii care se intorc in tara au o contributie economica importanta sub forma productivitatii crescute, a expertizei si a aptitudinilor dobandite prin studii si munca in strainatate. In acest sens, o data cu sporirea numarului de lucratori care revin in tara, productivitatea si capitalul uman din tara se imbunatatesc.

Alte studii evidentiaza o legatura directa intre cresterea capitalului uman si a PIB-ului si identifica acest element ca un important factor de productie (daca nu cel mai important) in economiile din ziua azi. Diaspora contribuie totodata in mod substantial la dezvoltarea sectorului privat, in special la activitatile antreprenoriale care genereaza venituri si creeaza noi locuri de munca.

Avand in vedere toate motivele enumerate mai sus, reintoarcerea romanilor din strainatate ar avea efecte benefice importante pentru tara noastra – nu doar din punct de vedere economic, dar si in plan social si politic. Diaspora romaneasca joaca in acest sens un important rol ca agent de dezvoltare si modernizare a Romaniei, iar potentialul sau strategic trebuie activat.

Interesant este ca 57% dintre romanii plecati au declarat ca ar dori sa se intoarca in tara – conform unui amplu studiu comandat de organizatia neguvernamentala RePatriot si realizat de Open-I Research. In functie de tara de emigratie, cele mai ridicate procente se inregistreaza in Italia (68%) si Marea Britanie (63%), iar cele mai mici in Germania si Statele Unite (43%).

Un caz notabil este cel al romanilor din Marea Britanie, in contextul iesirii Marii Britanii din UE (Brexit). Acestia nu numai ca doresc sa se intoarca in tara intr-un numar semnificativ, ci si sa investeasca in Romania – in special sa-si inceapa propria afacere. La nivel international, 56% din totalul romanilor plecati in strainatate ar vrea sa investeasca in Romania, considerand cele mai atractive domenii ca fiind turismul (37%) si agricultura (38%).

Insa in calea reintoarcerii in tara a romanilor din diaspora stau bariere de ordin birocratic, economic si politic – adica statul roman nefunctional. In articolul sau publicat pe blogurile Adevarul, Claudiu Vrinceanu subliniaza ca principalele motive care previn intoarcerea diasporei in Romania sunt coruptia din stat, slaba dezvoltare economica a Romaniei, investitiile straine putine si lipsa politicilor pentru reintoarcerea emigrantilor romani.

In ceea ce priveste barierele care tin de administratia publica si de birocratia excesiva, intre principalele motive invocate de romanii din strainatate se numara dificultatea echivalarii diplomelor si a experientei de munca dobandite in strainatate, lipsa unei corelari clare intre competente si succesul profesional, precum si lipsa de meritocratie in promovarea profesionala, in special in administratia publica.

Eugen Teodorovici isi doreste...
Citeste si: Teodorovici vrea acces la serviciile medicale in functie de plata CASS

In plan economic, principalele impedimente tin de lipsa de atractivitate a pietei muncii din Romania, dar si de dificultatea accesului la finantare pentru antreprenori si IMM-uri si deficitul de forta de munca sau competente specifice pe piata muncii. In plan social si cultural mai sunt mentionate dezagregarea sociala si lipsa de solidaritate care duc la un deficit de capital social, precum si cultura si valorile promovate in societatea romaneasca – mai precis lipsa de valori si formele fara fond.

Solutii propuse

Pentru a inversa tendinta migratiei si a profita de beneficiile economice ale reintoarcerii romanilor in tara, Romania trebuie sa adopte masuri care sa adreseze cauzele emigratiei peste hotare. Acest lucru se poate realiza numai prin reforme care sa stimuleze competitivitatea economica (atat in sectorul real, cat si cel financiar), sa reformeze sistemul de invatamant si sanatate si sa atraga diaspora sa se intoarca sau sa investeasca in tara.

Aceste masuri ar trebui articulate intr-un adevarat “proiect de tara” cuprinzator dedicat intoarcerii acasa, care sa contribuie la imbunatatirea imaginii tarii ca destinatie de cariera atractiva si la sporirea increderii potentialilor investitori si creditori. In acest sens, programele si politicile implementate cu succes in alte tari pot servi drept model Romaniei in vederea atragerii diasporei si a investitorilor.

In primul rand, trebuie avut in vedere un program national de „brain regain”, cu scopul de a stimula intoarcerea romanilor din strainatate. Un proiect de tipul celui initiat de administratia irlandeza, avand la baza utilizarea tehnologiei informatiei pentru a conecta diaspora cu tara, scheme de sprijin pentru cei care se intorc si reducerea birocratiei ar constitui un bun punct de plecare.

Astfel, guvernul irlandez a lansat o schema de mentorat in afaceri pentru cetatenii care doresc sa se intoarca in tara. Aceasta schema se bazeaza pe valorificarea experientei pe care acestia au dezvoltat-o in strainatate, dar si a angajamentului lor de a crea intreprinderi de succes in tara si de a contribui la dezvoltarea comunitatilor locale. Guvernul irlandez continua sa caute modalitati inovatoare de sprijinire a diasporei si a cetatenilor care aleg sa se intoarca acasa.

Pe modelul irlandez, noile tehnologii – precum o platforma online – ar trebui utilizate pentru facilitarea schimbului de informatii intre diaspora romaneasca si institutiile publice cu atributii in domeniu, dar si pentru a pastra activa legatura intre membrii diasporei. Aceasta platforma ar facilita totodata schimbul de informatii privind oportunitatile profesionale si academice din Romania in cadrul comunitatilor profesionale ale diasporei. In acest sens, este importanta utilizarea potentialului diferitelor organizatii nonguvernamentale de a crea punti intre cetatenii din tara si cei din afara granitelor, dar si mai buna conectare a ONG-urilor romanesti cu cele din diaspora.

Este importanta totodata componenta atragerii de investitii din strainatate. Dupa cum bine puncta Claudiu Vrinceanu, “Romania ofera oportunitati de afaceri si acestea pot fi folosite mai bine prin puntea facuta intre mediul de afaceri national si cel din diaspora. […] Romanii din diaspora cu experienta in mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investitii romanesti si straine noi”.

Asadar, cea mai buna metoda pentru atragerea investiilor in tara ar fi printr-o colaborare intre mediul asociativ din diaspora, sectorul privat si sectorul public (prin ambasade si consulate). Programe pentru atragerea diasporei gestionate de Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni sunt deja intr-un stadiu incipient de implementare, precum:

  • Diaspora StartUp este un program dezvoltat de Fundatia CAESAR si finantat din fonduri europene, prin care romanii din diaspora sunt sprijiniti sa-si deschida o afacere in Romania. In urma unui program transparent de selectie a planurilor de afaceri pe baza unor criterii de performanta, beneficiarii din diaspora primesc o finantare nerambursabila in valoare de 40.000 euro pentru a-si pune in aplicare afacerea.
  • Diaspora Intreprinzatoare este un proiect coordonat de Asociatia Excelsior pentru Excelenta in Educatie si co-finantat din Fondul Social European. Are ca obiectiv dezvoltarea spiritului si cunostintelor antreprenoriale ale romanilor din diaspora, intoarcerea a cel putin 40 de romani in tara pregatiti si sustinuti pentru dezvoltarea unui start-up intr-o zona mai putin dezvoltata a tarii si sustinerea economiei nationale prin crearea a minimum 80 de locuri de munca noi.

1. Cresterea competitivitatii economice

Pentru o promovare sustenabila a tarii noastre, este insa necesara stabilirea unei viziuni si strategii coerente de dezvoltare pe termen mediu si lung a Romaniei si prioritizarea principalelor proiecte strategice. La baza acestei strategii ar trebui sa stea cresterea gradului de competitivitate al economiei romanesti, reforma in administratia publica, precum si in educatie si sanatate.

In ceea ce priveste competitivitatea economica a tarii noastre, Romania (alaturi de Bulgaria) a atras cele mai putine investitii straine directe in regiune in ultimii ani. In 2017, investitiile straine directe au scazut cu aproximativ 18% comparativ cu perioada similara din 2016. Astfel, acestea au coborat la un nivel de 2,518 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de BNR. Stimularea investitiilor straine si a celor autohtone este necesara pentru o economie performanta, cu precadere in sectoare cu potential ridicat precum ICT, energie, agricultura sau turism.

Din acest punct de vedere, concuram cu alte tari din regiunea Europei Centrale si de Est pentru atragerea investitorilor. Interes din partea acestora din urma exista (nu mai putin de 100 de investitori fiind deja inregistrati in baza de date a agentiei InvestRomania), insa acest inters trebuie intretinut si incurajat intr-un mod profesionist si proactiv.

competitivitatea economica

Sursa foto: PKpix/Shutterstock

De asemenea, pe termen mediu si lung, trebuie sa avem ca obiectiv trecerea de la o economie low-cost la una cu valoare adaugata mare. Redresarea deficitului de competitivitate al Romaniei va necesita totodata reducerea coruptiei, a birocratiei si ameliorarea cadrului legislativ pentru a asigura o mai mare predictibilitate.

Este nevoie totodata de o imbunatatire semnificativa a mediului de afaceri in vederea stimularii competitivitatii economice. In cel mai recent raport Doing Business realizat de Banca Mondiala, Romania a pierdut noua pozitii si ocupa de-abia locul 45 din 190 de tari, dupa Republica Moldova. Iata dovezi ale unui stat care degenereaza intr-un ritm acelerat.

In acest sens, masuri precum eliminarea barierelor birocratice in calea activitatilor de afaceri, cresterea predictibilitatii fiscale si legislative, reducerea coruptiei si transparentizarea achizitiilor publice sunt foarte importante pentru imbunatatirea mediului de afaceri. Mai mult, sunt necesare reforma administratiei publice si eficientizarea institutionala, inclusiv in ceea ce priveste gestionarea fondurilor europene. Capacitatea institutionala de a realiza proiecte la nivel local si national trebuie imbunatatita prin programe de asistenta si cooperare tehnica.

De asemenea, dezvoltarea infrastructurii (transport, energie, telecomunicatii), reducerea disparitatilor regionale si extinderea pietei de capital joaca un rol important. In contextul unei structuri de capital deficitare, in special lipsa de equity, trebuie totodata imbunatatit accesul la finantare, mai ales pentru IMM-uri si micro-intreprinderi.

In ceea ce priveste competitivitatea, modelul de urmat este cel propus de Comisia Europeana, transpunand toate directivele Comisiei Europene si aplicandu-le cu scrupulozitate prin institutii puternice si eficiente. Un exemplu relevant in materie de atragere de investitii in Europa Centrala si de Est este cel al Cehiei, care inca de la inceputul anilor ’90 a avut ca obiectiv strategic atragerea unui volum cat mai mare de investitii straine – drept modalitate principala de reducere a decalajului economic fata de statele din nucleul UE.

Aceasta strategie a fost de succes, dovada fiind faptul ca Cehia se situeaza pe primele locuri in regiune in ceea ce priveste dezvoltarea economica si nivelul de trai. Activitatea de atragere si promovare a investitiilor straine a fost sustinuta de catre guvernul ceh prin infiintarea in 1993 a agentiei CzechInvest, subordonata Ministerului Industriei si Comertului, cu scopul de a oferi informatii si consultanta investitorilor straini – inclusiv in domeniul facilitatilor fiscale si a programelor de sprijin pentru investitii.

Prin contrast, lipsa unei strategii orientate spre atragerea investitorilor, alaturi de instabilitatea politica, au facut ca Romania sa nu fie astazi un pol al investitiilor straine in regiune. De asemenea, lipsa sectoarelor strategice de atragere a investitiilor si eficienta scazuta a agentiilor romanesti de atragere a investitiilor au contribuit la performanta scazuta a tarii noastre in acest domeniu.

Din nefericire, Romania nu are experienta unei agentii de succes in atragerea investitiilor: a avut 6 astfel de agentii in ultimii 26 de ani, in prezent institutia care se ocupa de atragerea investitiilor straine fiind InvestRomania, aflata in cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat. Desi InvestRomania a fost revitalizata si si-a eficientizat activitatea in perioada 2015-2016, o data cu noua coalitie de guvernare a devenit din nou mai mult o carcasa goala - “paralela” cu nevoile economiei romanesti de atragere de investitii straine.

2. Imbunatatirea sistemului de educatie

Imbunatatirea serviciilor publice, in special a educatiei si sanatatii, este un sine qua non pentru atragerea diasporei si a investitorilor in tara. Desi avem o forta de munca cu un potential ridicat, inclusiv in sectoare cu un grad inalt de inovatie precum ICT, valorizarea resursei umane prin investitia intr-un sistem de educatie performant a fost lasata la coada prioritatilor guvernantilor. Cu toate ca, declarativ, educatia si sanatatea sunt prioritati – s-a dovedit ca in practica, prin bugetele alocate, salarizare si abordarea in fapt a problemelor, aceste domenii vitale au fost neglijate.

In primul rand, sistemul de invatamant trebuie sa fie mai bine corelat cu cerintele de pe piata muncii. In momentul de fata, exista o nepotrivire intre abilitatile tinerilor care intra pe piata fortei de munca si cerintele angajatorilor. De exemplu, exista o supra-oferta de studenti specializati in stiinte sociale sau umaniste si nu suficienti absolventi de stiinte reale, tehnologie, inginerie si matematica. Diplomele sunt de multe ori fara acoperire si acest lucru face ca ele sa nu mai valoreze prea mult in ochii angajatorilor. Forta de munca insuficient de educata reprezinta astfel o constrangere majora pentru buna functionare a firmelor.

Provocarile pentru educatie includ totodata lipsa personalului calificat, calitatea precara a materialelor didactice si a curriculum-ului, precum si lipsa controlului calitatii. Mai mult, sistemul de invatamant romanesc nu incurajeaza originalitatea, analiza critica si creativitatea, ci promoveaza insusirea mecanica a cunostintelor, inmagazinarea si repetarea lor fara trecerea in prealabil prin filtrul gandirii. Lipsesc totodata abordarile de tip interdisciplinar si colaborativ, lucrul in echipa si orientarea catre viitor in ceea ce priveste echiparea tinerilor cu aptitudinile si cunostintele necesare noilor provocari ale secolului 21 pe piata muncii.

Chinnapong/Shutterstock

Nu in ultimul rand, o noua paradigma in educatie ar trebui sa vizeze, pe langa transmiterea de cunostinte si informatii, formarea caracterului elevilor. Este vorba despre incurajarea unui anumit tip de comportament in care cooperarea este valorificata si inteleasa ca fiind nu doar in beneficiul grupului, ci si in interesul fiecaruia in parte. Onestitatea, creativitatea si spiritul de echipa sunt valori umane perene care ar trebui promovate la nivel de societate pentru a ajuta la formarea viitorilor cetateni responsabili si activi.

Un excelent model in acest sens este sistemul de educatie finlandez, actualmente considerat unul dintre cele mai bune din intreaga lume. Secretul consta in reformele educationale implementate pentru buna functionare a sistemului, precum si finantarea acordata. Statul finlandez aloca 14% din bugetul public pentru educatie, fata de tinta propusa (si nici macar realizata) de 6% in Romania. La baza sistemului finlandez sta egalitatea de sanse pentru toti copiii indiferent de mediul din care provin, prin scoala "comprehensiva" pentru toti copii intre 7 si 16 ani. Toate serviciile educationale sunt gratuite, nu numai pentru scoala obligatorie de noua ani, ci si pentru facultate, masterat si doctorat. In plus, elevilor li se asigura transportul gratuit daca locuiesc la peste 5 km distanta de scoala si un pranz gratuit cu un meniu nutritiv obligatoriu cu legume si fructe. Orele sunt de 45 de minute, intense si participative si se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Cele mai multe cursuri au loc in laboratoare, in grupuri de maximum 16 elevi si se concentreaza mai mult pe practica, avand la baza principiul cooperarii (atat intre elevii insisi, cat si intre elevi si profesori).

Curriculum-ul de invatamant este adaptat nevoilor actuale ale pietei muncii, prin inlocuirea materiilor standard cu teme sau fenomene complexe care combina elemente din toate materiile, asigurand astfel pregatirea tinerilor pentru viitoarea viata profesionala. In plus, calitatea profesorilor este exceptionala, iar statutul social al acestora este foarte ridicat (chiar peste cel al medicilor si avocatilor). Profesorilor care nu-si dovedesc competenta nu li se mai prelungesc contractele de angajare.

Sistemul de invatamant finlandez este caracterizat totodata de stabilitate si continuitate, inclusiv politica. De pilda, in Finlanda s-a decis in anii '70 ca in Ministerul Educatiei sa nu se schimbe ministrul mai devreme de patru ani si ca acesta sa fie un tehnocrat, nu un politician. Ministrul nu are voie sa schimbe ce a facut predecesorul sau, ci numai sa completeze. Un parteneriat public-public cu guvernul finlandez si Ministerul Educatiei din Finlanda ar putea reprezenta un prim pas si o expresie de vointa politica a guvernului roman in sensul imbunatatirii sistemului educational din tara noastra.

3. Imbunatatirea sistemului de sanatate

Sistemul de sanatate din Romania sufera atat din cauza finantarii reduse, cat si a managementului deficitar, care face ca resursele disponibile sa fie utilizate ineficient. Astfel, s-a ajuns ca oferta de ingrijiri medicale si utilizarea serviciilor medicale sa fie deficitara in tara noastra.

In general, sistemele de sanatate se definesc prin modul de finantare dominant, iar cele utilizate in Europa sunt: sistemul Bismark, sistemul Beveridge, sistemul centralizat de asigurari de sanatate tip Semasko si sistemul privat de asigurari de sanatate. Romania a adoptat un sistem de sanatate tip Bismark modificat, avand influente din modelele Semasko si Beveridge, adica finantat atat din resurse publice cat si private. Indiferent de modul de finantare insa, toate sistemele de sanatate se straduiesc sa satisfaca nevoile populatiei in materie de sanatate si de servicii medicale, de aceea exista diferente intre sistemele de sanatate din tarile europene.

Credit foto: janews/Shutterstock

Orice abordare holistica a reabilitarii sistemului de sanatate din Romania trebuie sa aiba in centrul preocuparilor pacientii, iar sanatatea in ansamblul ei trebuie perceputa drept o investitie profitabila si nu un cost. Strategia de reforma trebuie sa vizeze patru domenii prioritare: finantarea sanatatii, functionarea performanta a sistemului sanitar, preventia, precum si accesul la cele mai bune practici medicale, aparatura performanta si tratamente moderne.

Accentul trebuie pus pe preventie, pe depistare si pe tratamentul timpuriu. Procesul de reforma trebuie inceput de urgenta prin imbunatatirea actului medical, ceea ce presupune si salarizarea adecvata a cadrelor medicale, reabilitarea infrastructurii sanitare, a cladirilor si a aparaturii medicale, precum si un management medical si administrativ eficient.

4. Activismul civic si reinnoirea clasei politice

In final, lipsa de implicare civica din partea cetatenilor (inclusiv absenteismul la vot) este unul din factorii care favorizeaza coruptia si capturarea statului de diferite grupuri de interese politice si economice. Iar aceasta este una din principalele bariere in calea reintoarcerii romanilor in tara.

Recent insa a avut loc o trezire si o consolidare treptata a constiintei civice a cetatenilor romani, mai ales a noii generatii, care au inteles in sfarsit ca pot schimba ceva si ca pot avea un rol activ in prevenirea abuzurilor si buna guvernare a tarii. O data cu actiunile civice si protestele tot mai frecvente din Piata Universitatii, romanii au invatat despre instrumentele democratice puternice pe care le au la indemana, si-au inteles propria eficacitate si s-au hotarat sa nu-si mai lase drepturile calcate in picioare.

Astfel, in ciuda apatiei si fatalismului care au i-au caracterizat in mod traditional pe romani, mobilizarea civica in Romania a crescut semnificativ din 2012, culminand cu protestele din 2017 impotriva Ordonantei 13 si a modificarii Legilor Justitiei. Mesajul principal al acestor proteste, care marcheaza cele mai mari manifestatii de acest fel de dupa anii 1990, a devenit viral si a reusit sa coaguleze un numar mare de participanti – facand apel la respectarea principiilor si a independentei justitiei, precum si la unitate intre protestatari impotriva abuzului guvernantilor.

Acest tip de activism civic creeaza totodata premisele pentru o asumare a responsabilitatii si o implicare politica a tinerei generatii, insa nu dupa regulile si in cadrul creat de partidele existente, ci prin conturarea unui nou set de reguli. Sistemul politic trebuie reformat, iar acest deziderat poate fi realizat mai ales prin presiune din partea cetatenilor, in special a tinerei generatii. Astfel, daca ne dorim o tara moderna si democratica in Europa secolului 21 – in care cetatenii sa isi doreasca sa ramana – este necesara o reinnoire a clasei politice romanesti.

Pe 20 ianuarie a fost un protest masiv: “Revolutia generatiei noastre”, sub egida “Nu vreau sa plec din tara!”. Tinerii romani, dezamagiti si revoltati de actiunile guvernantilor, realizeaza totusi ca plecarea din tara nu este raspunsul la problemele lor – la fel cum nici indiferenta nu mai este o optiune viabila. Prin opozitie civica sustinuta, miza este de a opri intrarea in vigoare a Legilor Justitiei si a altor masuri adoptate fara consultare publica sau vreo justificare credibila.

In ultima instanta, este vorba de apararea principiilor care stau la baza statului de drept si a democratiei in Romania. Cu atat mai mult cu cat 2018 este un an simbolic, al Centenarului – care marcheaza 100 de ani de la Marea Unire si va ramane in constiinta romanilor drept un un moment istoric semnificativ.

O alta oportunitate istorica pe care trebuie sa o valorificam este Presedintia romana a Consiliului UE din primul semestru al anului 2019, prin care tara noastra poate sa isi sporeasca vizibilitatea in cadrul Uniunii, sa adopte un rol proactiv si chiar sa isi asume o pozitie de leadership la nivel regional.

Viitorul acestei generatii si a generatiilor urmatoare va depinde de ceea ce vom face – respectiv, ceea ce nu vom face – pentru a raspunde injustiei, minciunii si abuzurilor unei clase politice minoritare, care urmareste interese “paralele” cu nevoile “reale” ale unei Romanii ideale: “schimbam Romania impreuna”. Altfel ne paste pericolul unei Romanii inapoiate, imbatranite si lipsite de resursa umana vitala pentru o dezvoltare economica, politica si sociala sustenabila a tarii noastre, in interesul tuturor romanilor.

Sursa foto: Sursa foto principala: alphaspirit / Shutterstock