Baza societatii, intr-un mod abstract, o reprezinta norma de drept, iar atunci cand aceasta lipseste, este neclara, sau nu mai corespunde realitatii, omul, instinctual, completeaza lipsul dupa propria judecata, judecata formata empiric, lasand deciziile in seama intamplarii, a imprevizibilului, rezultatul fiind unul conflictual.

Cand vorbim de economie, dezvoltare, infrastructura, de modelarea spatiului inconjurator, gestionarea resurselor si aproape toate chestiunile de ordin material ce definesc un stat, vorbim de urbanism.

Urbanismul, intr-un sens larg, reprezinta ansamblul de activitati complexe ce privesc gestionarea spatiala a teritoriului.

Romania anului 2018 este rezultatul lipsei planificarii, a incompetentei administratiei si a lipsei unei legislatii coerente. Pentru a putea intelege de ce s-a ajuns aici trebuie sa privim in urma, in istoria recenta a tarii.

Economia Romaniei a fost cea...
Citeste si: Romania, model de insucces! Care este greseala in care persistam?

In Romania, in drept, gestionarea spatiala a teritoriului este ridicata la rang constitutional, art. 73 alin. (3) lit. o) din Constitutia Romaniei, si face obiectul legilor organice, adica este un domeniu de o importanta vitala pentru functionarea statului. In fapt, este masa de negocieri a intereselor de grup.

In mod constient sau nu, activitatea de urbanism ne afecteaza zi de zi, de la timpul pe care-l petrecem in trafic, la modul in care ne construim o casa.
In Romania urbanismul ultimilor 29 de ani a cunoscut un proces amplu de resuscitare, au fost nevoie de 11 ani pentru a putea adopta prima lege a urbanismului si alti 15 ulteriori pentru a adopta norme de aplicare. In anul 1989 urbanismul, denumit pe atunci sistematizare, a fost asimilat, in mentalul colectiv, cu pedeapsa capitala si avortul.

„eliminarea imediata din legislatia Romaniei a unor legi si decrete emise de fostul regim dictatorial, acte normative cu profund caracter nedrept si contrare interesului poporului roman”
Decretul-Lege nr. 1/1989, dat de Consiliul FSN

Astfel, Romania ultimilor 29 de ani a cunoscut o dezvoltare necontrolata, nesustenabila, iar aceasta tendinta se mentine si astazi. Acest lucru se datoreaza lipsei planificarii, o lipsa alimentata de mai multi factori dar in principal de cel legislativ.

USR si Miscarea Romania...
Citeste si: USR si Miscarea Romania Impreuna cer alegeri anticipate

In haosul legislativ si hatisurile birocratice in care traim zi de zi nu ne permitem luxul de a mai gandi lucrurile in virtutea principiilor dezvoltarii durabile si incercam sa satisfacem cu prioritate interesul propriu in detrimentul celui colectiv. Din acest motiv proiectia pe care ne-o facem asupra tarii nu coincide cu realitatea, virtutile pierzandu-se undeva intre cereri, cozi, taxe, incompetenta si termene demult depasite.

Un stat dezvoltat va cunoaste intodeauna un cadru legislativ pedictabil si accesibil. O rezolvare la problema haosului ce domina deciziile in materia dezvoltarii in Romania o constituie revizuirea cadrului legislativ, respectiv sistematizarea dreptului.

ARGUMENT

Pentru a putea crea stabilitate intr-o societate este necesar ca organizarea social-economica a statului sa nu sufere modificari bruste, iar schimbarile sa se produca treptat pentru a se putea adapta. Deoarece dreptul este un sistem vast de norme ce reglementeaza relatiile sociale, din cele mai variate, este imposibil ca acesta sa prevada toate situatiile posibile ce s-ar putea ivi intr-o societate, astfel acesta trebuie sa stabileasca principii de baza pe care sa se poata cladi normele juridice.

Ambasadorul Finlandei aduce...
Citeste si: Ambasadorul Finlandei, lamuriri cu privire la preluarea presedintiei

Transpunerea principiilor in normele juridice trebuie realizata in masura in care destinatarul normei, cetateanul, institutia sau organizatia, sa poata asimila principiul si nu ad litteram prescriptia textului de lege, astfel o va adopta in spiritul acesteia.

Ambiguitatea relevata de cripticul textului sau de numarul mare de prevederi conduce la un comportament dezavuator.

De altfel, prevederile suple din punct de vedere al structurii logico-juridice, atunci cand sunt incomplete sau nedeterminate, lasa loc de cele mai multe ori interpretarilor, interpretari care pot fi facute in dezacord cu scopul just urmarit.

Justitiabilul este pus in situatia de a acoperi o plaja foarte larga de acte normative, intr-o speta, greu de urmarit si corelat, intampinand uneori contradictii.
Sistematizarea ramurilor de drept nu inseamna o insiruire a actelor normative care reglementeaza ramura respectiva si eventual completarea acesteia cu prevederi noi, intr-un cod, ci ierarhizare si corelarea normelor existente, dandu-le coerenta, adaptandu-le la situatiile prezente, eficientizand si facilitand astfel aplicarea acestora.

Prin codificarea ramurilor de drept se permite un acces mult mai usor la normele de drept, o intelegere mult mai usoara a acestora si o aplicare mult mai buna.

Adoptarea masurilor necesare asigurarii unui cadru normativ care sa raspunda exigentelor referitoare la accesibilitatea si previzibilitatea normei de drept sunt:
- Inventarierea si analizarea stocului legislativ existent;
- Propunerea celor mai potrivite metode de simplificare a legislatiei, pe baza criteriilor de prioritizare;
- Implementarea efectiva a masurilor de simplificare a legislatiei, utilizandu-se institutia republicarii, inlaturarea paralelismelor in reglementare, fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei in reglementari unice;

Primul scop al codificarii dreptului ar trebui sa-l constituie reducerea birocratiei, in special pentru mediul de afaceri. Alinierea la legislatia europeana si implementarea de instrumente si institutii noi adaptate necesitatilor actuale societatii romanesti si nu transpuse din legislatia altor state.

In mare parte legislatia romaneasca s-a construit prin imprumutarea de institutii si instrumente, de cele mai multe ori in mod incomplet, de la alte tari fara a tine cont de realitatea economica, culturala, geografica etc. a tarii din care s-a imprumutat si neadaptate la realitatea din Romania. Astfel ca ne-am trezit cu instrumente pentru care nu aveam mijloace ce tin de logistica sau capacitate administrative pentru a le putea implementa.

Este important ca acest cod sa nu functioneze in sistem inchis, sa fie realizat in virtutea pluridisciplinaritatii, adaptabil situatiilor noi ivite fara a fi necesare modificari drastice.

Din economia de text pe care o reclama natura lucrarii, aceasta se apleaca, limitativ, asupra semnalarii necesitatii codificarii dreptului urbanismului prin realizarea unui Cod al urbanismului, construirii, mediului si patrimoniului care sa inglobeze urmatoarele activitati:

  • Amenajarea Teritoriului;
  • Urbanismul;
  • Constructiile;
  • Patrimoniul cultural;
  • Locuirea;
  • Mediul.

O lucrare importanta ce poate folosi la realizarea unui astfel de act normativ, atat de amplu, este Codul urbanismului din Franta. Statul francez se bucura de o legislatie in mare parte sistematizata prin codificare si care are o istorie de aplicare ce ne poate invata ce greseli sa nu repetam.

Bineinteles ca nu trebuie sa ignoram ca un astfel de cod ar fi inutil daca mijlocul prin care se pune in aplicare, administratia publica, nu ar fi guvernata la randul ei de o legislatie clara si predictabila. In acest sens, este imperios ca in mod concomitent si in stransa legatura sa se realizeze un Cod administrativ si un Cod de procedura administrativa.

In concluzie, Romania va cunoaste o dezvoltare coerenta si va fi de interes pentru investitorii straini atunci cand se va consolida pe o legislatie clara, supla, cuprinzatoare si unitara.

Primele cele mai importante acte normative asupra carora legiuitorul roman trebuie sa se aplece cu prioritate sunt:
1. Codul Administrativ si Codul de procedura administrativa;
2. Codul Urbanismului si Codul de procedura in urbanism.

Prezentul text poate fi folosit strict de catre destinatar in scopul pentru care a fost creat, orice modificare a acestuia se poate realiza doar cu acordul autorului. Prin modificare se intelege orice forma de denaturare a continutului, logicii si ordinii.

Sursa foto: BABAROGA / Shutterstock