Dar care este diferenta dintre o asociatie si o cooperativa?
Fara a avea pretentia unui raspuns complet,
- asociatiile sunt forme asociative care faciliteaza accesul membrilor la tehnologii moderne, acceseaza finantari in beneficiul membrilor sai,contribuie la eficientizarea economica a membrilor. Ce nu face insa este: nu conditioneaza comercializarea produselor la comun, nu conditioneaza productia sau utilizarea la comun, nu conditioneaza elaborarea unui plan de productie comun pentru membri.

- cooperativele sunt infiintate de catre minim cinci membri (in cazul asociatiilor 3 sunt suficienti) iar ce le diferentiaza de asociatii sunt exact acele aspect care lipsesc asociatiei: conditioneaza comercializarea la comun (cel putin a unei parti a productiei fiecarui membru), promoveaza utilizarea utilajelor si altor resurse la comun, acceseaza piete sau canale de desfacere pentru membrii sai, asigura materiile prime necesare productiei pentru membrii sai.
Dincolo de aceste aspecte mai mult teoretice si birocratice, ce inseamna pentru un producator agricol apartenenta la o forma de asociere?
Momentan, inseamna accesul la anumite forme de finantare (a se citi: fonduri europene) si accesarea unor conditii comerciale mai bune la achizitia semintelor, ingrasamintelor si pesticidelor.

Ce anume rateaza un producator din beneficiile unei asocieri?

- rateaza oportunitatea nu doar de a cumpara seminte/ingrasaminte/pesticide ieftine ci si de a le folosi pe cele mai bune, cu utilajele de rigoare. Tehnologiile de productie ecologice au avansat semnificativ fata de perioadele anterioare, avem astazi la dispozitie produse pentru toate verigile tehnologice insa, ne lipsesc anumite utilaje din fermele ecologice din Romania. Agricultura ecologica inseamna, uneori, mai multe aplicari ale aceluiasi tratament, in momente in care este dificil sa intri in camp. Asa ca, pe langa produse la preturi bune, un producator are nevoie si de utilajele potrivite sa le aplice. Intr-o asociatie/cooperativa, fiecare are acces la un utilaj performant (si scump,care altfel nu ar fi rentabil pentru el,pe cont propriu).

Mancarea ecologica, de...
Citeste si: Mancarea de calitate nu ar trebui sa fie un lux!

- rateaza oportunitatea de a obtine un pret cat mai bun pe produsele lui: fie ca discutam de cultura mare sau de legume, fructe, plante aromatice, produsele ecologice au preturi care variaza pe parcursul unui an. Si nu numai atat, legumele si fructele ecologice nu rezista la fel de bine la depozitare (in principal, din cauza absentei acelor tratamente cu diferite substante pentru a le face sa rezista la raft sau in depozite si saptamani la rand). Acesti doi factori fac necesar un sistem de colectare si depozitare in conditii optime a produselor pana la comercializarea lor colectiva prin intermediul asociatiei/cooperativei. O forma de asociere (de orice fel) poate negocia contracte la preturi mai avantajoase, bazandu-se pe cantitati mai mari, varietate superioara si predictibilitate.

- rateaza oportunitatea de a vinde nu doar materii prime ci produse procesate, cu valoare adaugata mare. Pentru un mic producator, investitia in procesare poate fi peste puterile sale iar eficienta economica sa lipseasca. La nivelul unei asocieri (de orice forma) economiile de scara si puterea investitionala impreuna cu capacitatea si know-how-ul de administrare, pot transforma cu totul afacerea unui producator.

- rateaza oportunitatea de a dobandi informatii, cunostinte si competente actuale pentru a isi dezvolta afacerea si a nu rata trenduri ale pietei . Acest lucru se traduce in prezenta sau absenta unui viitor plauzibil al unei afaceri.

- rateaza oportunitatea de influenta politicile publice, trendurile pietei in care opereaza.

Sistematizarea dreptului prin...
Citeste si: Sistematizarea dreptului prin codificare in Romania

Si daca am clarificat (macar partial) ce oportunitati rateaza un producator, ce inseamna asta pentru un consumator?

Daca luam in calcul un obicei de consum uzual, cu sursa de aprovizionare care inclina spre supermarket si doar in anumite perioade sau produse specifice catre piata (de exemplu varza pentru murat toamna), cu o frecventa saptamanala sau bi-saptamanala, consumatorul rateaza: oportunitatea de a consuma legume, fructe sau alte produse ecologice produse in Romania, la preturi rezonabile.

Asa cum spuneam intr-un articol anterior, mancarea ecologica, de calitate, nu ar trebuie sa fie un lux, ci ar trebui sa fie o normalitate!

In acest moment, consumatorul roman care doreste alimente ecologice este dependent de cele mai multe ori de produse importate, la preturi ridicate. Este un cerc vicios intrerupt doar periodic de anumite legume si fructe de sezon. In final, acest cerc vicios este principala limitare care impacteaza decisiv consumatorul in sens negativ: alimentele ecologice, in pofida beneficiilor evidente, sunt consumate doar sporadic, iar - de cele mai multe ori - deloc.

O viziune pentru Romania in...
Citeste si: O viziune pentru Romania in cinci puncte

Dar, revenind putin la producatori si asociatii/cooperative, responsabilitatea pentru toate aceste oportunitati ratate care apasa pe umerii producatorului este impartita: atat catre producator in sine, cat si catre asociatiile/cooperativele actuale.

Astazi, in agricultura ecologica, mai putin de 5% dintre asociatii/cooperative aduc aceste elemente de plus valoare catre membrii lor - in primul rand, si catre piata - in al doilea rand. Paradigma care trebuie depasita astazi este: de ce sa facem agricultura ecologica in Romania? Aceasta intrebare care inca ne bantuie dupa 10 ani de la introducerea sistemului in Romania ar trebui inlocuita prin: cum sa facem agricultura ecologica performanta in Romania? Raspunsul la prima intrebare e posibil sa il gasim pe masura ce raspundem la cea de-a doua.

Iata, astfel, nu doar teme de actiune pentru producatori, ci si pentru asociatiile/cooperativele actuale, sau cele pe cale de a se infiinta!

Sursa foto: Singkham / Shutterstock