Povestea business-ului Exonia a început în urmă cu 18 ani, la Iași, într-un domeniu relativ nou pentru piața din România. În 2003 fabrica se ocupa cu proiectarea în domeniul ambalajelor, ajungând în 2005 să importe ambalajele, iar cinci ani mai târziu să devină producători de ambalaje biodegradabile.

În prezent, Exonia importă materia primă din Suedia și a ajuns să vândă produsele sale și companiilor din străinătate, din Europa, SUA și chiar și din Israel.

Am considerat că domeniul ambalajelor sustenabile, prietenoase cu mediul, o să fie unul important, care va atrage atenția atât a investitorilor, cât și a clienților - Tiberiu Stoian, managerul general al fabricii de ambalaje biodegradabile Exonia.

Investiții de 8 milioane euro

De la înființare și până în prezent, compania a investit 8 milioane euro în modernizarea echipamentelor fabricii.

Citește și Tiberiu Stoian, Exonia: Dacă nu reușim la Imperiul Leilor, mergem la bursă!

Doar anul trecut, compania a realizat un proiect investițional în valoare de 3,5 milioane euro în cea mai modernă linie tehnologică din Europa pentru fabricarea pungilor biodegradabile din hârtie.

„Din 2003 am considerat că investiția într-un astfel de business a reprezentat o oportunitate. Am luat inițiativa la momentul respectiv de a proiecta linii tehnologice complexe care să ne ajute să fabricam ambalaje care să aibă anumite particularități deosebite și care să poată pună în valoare produsul ambalat”, spune Tiberiu Stoian(foto).

Tiberiu Stoian Exonia

În ceea ce privește planurile de viitor, Tiberiu Stoian spune că și-a propus să dezvolte parcul de echipamente pe care îl deține astfel încât să poată acoperi un necesar mai mare de producție al clienților.

Cum produce Exonia pungile din hârtie

Procesul de producție nu este foarte dificil, spune Tiberiu Stoian. Compania cumpără role de hârtie din Suedia care intră pe o linie tehnologică de imprimare și tăiere, personalizând hârtia înainte de a fi confecționată.

Imprimarea se poate face până la 12 culori, putând fi folosite inclusiv culori speciale, cum ar fi argintiu sau auriu. În același timp, fabrica are posibilitatea de a tipări două sau trei pungi concomitent. Rolele obținute, imprimate, intră pe modulul de confecție unde sunt produse propriu-zis pungile de hârtie.

Citește și INTERVIU | De ce programe precum "Rabla pentru electrocasnice" fac mai mult rău decât bine

În cele din urmă, pungile sunt ambalate în funcție de solicitarea clientului, fiind apoi trimise în depozitul de produse finite unde sunt încărcate în camioane și distribuite în toată Europa.

Vor folosi românii mai multe ambalaje prietenoase mediului?

Știm bine că România este printre țările codașe în UE în ceea ce privește reciclatul, iar ideea de a folosi cât mai mult ambalaje prietenoase mediului înconjurător parcă este o realitate din ce în ce mai îndepărtată. Însă, se pare totuși că suntem pe drumul cel bun.

Tiberiu Stoian spune că începe să existe o tendință de consum sustenabil și la noi în țară, mai greoi de implementat, desigur, însă depinde foarte mult de categoria de consumator.

„Românii sunt mai puțini deschiși folosirii ambalajelor sustenabile față de cei din Europa de Est. Consumatorii cu o educație mai înaltă sunt mult mai receptivi la politicile de mediu și cred că protecția mediului are mare legătură cu civilizația. Pe măsură ce nivelul de educație va fi unul mai pronunțat, sunt convins că tendință de a utiliza ambalaje prietenoase cu mediul va fi una din ce în ce mai frecvent întâlnită”, spune Tiberiu Stoian, managerul general Exonia.

Comparativ cu statele europene, România este încă la început în ceea ce privește nivelul de educare și conștientizare a importanței reciclării.

Lupta pentru mediu: Românii vor fi obligați să plătească atât cât aruncă

România se află pe locul 26 din cele 27 de țări membre UE, astfel că în 2018 rata deșeurilor municipale reciclate era de doar 11,1% din totalul de deșeuri, conform datelor Comisiei Europene. În același timp, România reciclează mai puțin față de anii anteriori: în 2018 rata deșeurilor reciclate era de doar 11%, în timp ce, în 2013, 13,2% din deșeuri erau reciclate.

România este departe de a se situa pe același nivel cu alte țări din Uniunea Europeană, media europeană a ratei deșeurilor reciclate fiind în 2018 de 47,2%, cea mai mare rată a reciclării deșeurilor fiind în Germania, 67,3%, iar la polul opus Malta, cu 6,5%.

Țara noastră se află departe chiar și de țările din regiune, astfel că rata deșeurilor reciclate în 2018 era de peste 30% în țări precum Ungaria (37,4%), Slovacia (36,3%), Polonia (34,3%) și Bulgaria (31,5%).

Media europeană a ratei deșeurilor reciclate a crescut cu 5,9 puncte procentuale, din 2013 la 41,5%, în 2018 la 47,4%.