Activitățile din transporturi reprezintă cea mai importantă sursă de degradare a calității aerului din București, atât prin traficul în sine, cât și prin infrastructurile conexe - de pildă, parcările reduc din spațiile verzi iar service-urile auto și vulcanizările pot fi surse de particule în suspensie,inclusiv cu metale grele. Aportul traficului rutier este de 90% din emisiile de monoxid de carbon, 59% din cele de oxizi de azot, 45% de compuşi organici volatili şi 95% din emisiile de plumb, arată raportul recent lansat în cadrul Platformei de Mediu pentru București.

Nu este de mirare, în condițiile în care în oraș circulă aproximativ 1,84 milioane de autovehicule, dintre care 1,5 milioane înmatriculate în București. 80% dintre acestea sunt autoturisme, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 12 ani. Mai puțin de un sfert dintre mașinile personale pot fi considerate noi - cu o vechime mai mică de patru ani - iar 43% sunt pe motorină, conform datelor din același studiu.

Citește și: București, poluat masiv, cu depășiri de 700% ale indicilor de calitate a aerului

Traficul din București, ”elefantul din mijlocul camerei”

Autorul raportului, Prof. Univ. Dr. Cristian Iojă de la Facultatea de Geografie a Universității din București, a răspuns întrebării puse de wall-street.ro despre aceste ”elefant din mijlocul camerei” care este traficul din Capitală. ”În ultimii 5 ani, parcul auto a crescut cu 30%. E clar că la nivelul populației nu se conștientizează că este o problemă. Soluțiile, populare sau nepopulare, trebuie să vină dinspre autoritățile publice. Cel mai simplu mod, din păcate, este taxarea. Dacă nu se conștientizează că vom ajunge să transformăm Bucureștiul într-un imens spațiu de parcare, o să continuăm să îngrășăm acest elefant din cameră până vom avea nevoie de un apartament mai mare pentru el”, a explicat autorul raportului.

Dacă luăm mașina zi de zi, trebuie să conștientizăm că nu putem să avem un aer curat.

Cristian Iojă, Prof. Univ. Dr. Facultatea de Geografie, Universitatea din București

Toate cele peste 1,8 milioane de autovehicule emit noxe în timpul funcționării, în cantități mai mari sau mai mici, în funcție de vechimea și starea vehiculului, tipul de combustibil utilizat și de existența unor sisteme de control al poluării. Iar la noxele emise prin procesele de ardere se adaugă cele asociate funcționării autovehiculului, cum ar particule de la cauciucuri, plăcuțele de frânare și ambreiaj, freoni de la sistemele de climatizare, aerosoli din spălarea parbrizului și chiar praful depus pe autovehicule.

”Ne învârtim în jurul cozii de atâta timp. Știm foarte bine că undeva la 80% din poluarea aerului în București vine din trafic, știm că traficul și mai ales autovehiculele parazitează spațiile publice, contribuie la degradarea spațiilor verzi, la formarea insulei de căldură. Soluția ține și de cetățean, și de autorități”, conchide profesorul Cristian Iojă.

Ce spun primarii de sectoare despre problema poluării produse de trafic

La întrebarea wall-street.ro au răspuns și cei doi primari de sector prezenți la lansarea platformei, Ciprian Ciucu (sectorul 6) și Radu Mihaiu (sectorul 2).

”Trebuie o schimbare de paradigmă semnificativă, obiectivul este schimbarea comportamentului de mobilitate al oamenilor. Cele mai grele politici sunt cele în care trebuie să schimbi comportamentul oamenilor, fiindcă trebuie acționat pe foarte multe paliere”, spune Ciprian Ciucu. În opinia sa, trebuie investit în transportul în comun, e nevoie un sistem de park&ride foarte bine pus la punct în zona metropolitană a Bucureștiului, trebuie dezvoltate benzi de biciclete, și nu numai, pentru transportul alternativ; în fine, trebuie reconsiderată politica de parcare și cea de urbanism.

”În momentul de față, la o dezvoltare de câteva sute de apartamente trebuie să ai un număr de locuri de parcare plus 20% pentru invitați. E o prostie, pentru că în București noi stăm și numărăm cu pixul locurile de parcare pe fiecare plan, dar ele nu sunt intabulate și vândute odată cu apartamentele. Vrem să facem acest lucru obligatoriu la sectorul 6, fiindcă ele rămân nevândute, rămân niște betoane nefolosite. Se vinde separat locul de parcare cu 15.000 de euro, nu îl ia nimeni și se aglomerează străzile adiacente construcției”.

Trebuie să-ți pui mandatul pe masă și să guvernezi Bucureștiul ăsta ca și cum nu îți mai dorești al doilea mandat. Să faci ceea ce trebuie, nu numai ce îți cere populația.

Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6

E nevoie de coordonare cu Primăria Capitalei, continuă Ciprian Ciucu. El recunoaște că acțiunea colectivă la nivelul PMB și al sectoarelor este foarte slabă și că este nevoie de asumarea unor politici care vor fi nepopulare, cel puțin la început.

Citește și: Traficul, poluarea și termoficarea, trioul care dă peste cap liniștea din București

”Este prea ieftin să ții o mașină în București în acest moment. Oamenii parchează gratis pe trotuar, toți se așteaptă să facem parcări care să fie gratis sau aproape gratis. Nu se mai poate. Orașul e al tuturor oamenilor, nu doar al oamenilor cu mașini. Trebuie să avem o politică a Bucureștiului care să descurajeze mașinile personale și să încurajeze transportul în comun sau mersul pe jos”, a răspuns Radu Mihaiu, edilul sectorului 2, la întrebarea wall-street.ro privind ”elefantul din cameră” reprezentat de trafic.

Subvenționarea locurilor de parcare, spune el, este o problemă: acele sume ar putea fi investite de primării în parcuri, școli, grădinițe, în condițiile în care un loc de parcare poate costa între 10.000 și 30.000 de euro din bani publici.

Încurajarea de locuri de parcare aduce mai multe mașini.

Radu Mihaiu, primarul sectorului 2

Toată lumea e speriată de începerea școlii, din punct de vedere al traficului, pentru că nu avem școli, grădinițe, creșe aproape, unde să ne putem duce copiii pe jos, mai afirmă primarul. Or atâta timp cât bucureștenii își vor duce copiii la școală cu mașina, vor folosi autoturismul și mai departe.

Ce este Platforma de Mediu pentru București

Platforma de Mediu pentru București – Intervenție pentru un Oraș bun de trăi este o inițiativă lansată de Fundația Comunitară București (FCB) și ING Bank România și își propunea crearea unui spațiu neutru și profesionist, în care autoritățile, societatea civilă, companiile, experții și cetățenii interesați să colaboreze în cadrul unor proiecte care să dea soluții reale la problemele de mediu cu care se confruntă Capitala, pe termen mediu și lung.

Sursa foto: Pixabay