Potrivit comunicatului oficial, ”prin proiectul de act normativ se stabilește cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă, termenele pentru închiderea și conservarea grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă, și măsuri inclusiv pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcționării sigure și stabile a Sistemului Electroenergetic Național. Se vor retrage din exploatare și se vor conserva corelat cu punerea în funcțiune a investițiilor în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie.”

De ce a fost modificată ordonanța

Practic, 31 decembrie 2030 ar fi urmat să fie ultima zi în care Sistemul Energetic Național să mai poată produce energie din cărbune. Și asta nu doar la noi, ci în toată Uniunea Europeană. Doar că, în contextul actualei crizei energetice, multe state UE au încetinit decarbonificarea sau chiar au redeschis centrale pe cărbune. Ca urmare, la o săptămână după ce wall-street.ro a avertizat asupra faptului că România plănuiește să renunțe la cărbune în vreme ce alte țări europene revin la el, PSD a decis, după consultarea ”experților social-democrați”, că ordonanța trebuie modificată.

Modificările PSD, care apar în noul text al ordonanței, vizează două direcții. În primul rând, nu se închide nimic fără a se pune ceva în loc. În al doilea rând, tot ce se închide nu se desființează, ci intră în conservare. Practic, nicio centrală pe bază de cărbune nu va fi închisă până când nu se pune în funcțiune o capacitate de producție echivalentă. Iar închiderea nu va fi definitivă, ci unitățile închise vor fi conservate și vor face parte din rezerva de capacitate a sistemului energetic din România.

Citește și: România se angajează să renunțe la cărbune în vreme ce alte state UE revin la el. Efectul de seră vs. efectul Putin

Cine va coordona decarbonificarea

Pentru coordonarea întregului proces de decarbonificare se va înființa Comitetul Interministerual al Cărbunelui, fără personalitate juridică.

Comitetul va avea în componență reprezentanți ai următoarelor autorități ale administrației publice centrale și instituții ale prefectului: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Instituția Prefectului Gorj, Instituția Prefectului Hunedoara, Instituția Prefectului Dolj, Instituția Prefectului Mehedinţi şi Instituția Prefectului Vâlcea.

Statistic: Coal power generation in Europe in 2021, by country (in terawatt hours) | Statista
Find more statistics at Statista

Ce se întâmplă în situație de criză energetică

Ordonanța de Urgență adoptată pe 30 iunie mai prevede următoarele: ” În situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate lua decizia, prin hotărâre a Guvernului, de amânare a închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau de repornire a grupurilor energetice închise și a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislației de mediu și a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic și în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgență aferente sectorului energetic”.

Potivit Ministerului Energiei, pentru acoperirea deficitului de capacitate creat prin eliminarea cărbunelui din mix-ul energetic, se fac investiții pentru punerea în operare până în anul 2030 și a unor noi capacități de producere hidroelectrice și capacități energetice nucleare.

Sursa foto: Pixabay