”Agenda este uriașă, iar costurile vor fi enorme”, avertizează Hubi Meinecke, Global leader Climate & Sustainability Practice BCG. Dar ”sustenabilitatea este abordarea corectă. Le va da oamenilor speranța într-un viitor mai bun”.

Războiul a lăsat peste 6 milioane de oameni fără acces la apă potabilă sau cu acces limitat, a redus PIB-ul țării cu aproximativ o treime față de anul trecut, iar peste 280.000 de hectare de pădure au dispărut. Acestea sunt doar câteva dintre statisticile prezentate de WWF. ”Deși sfârșitul războiului nu se întrevede încă, Ucraina va avea nevoie de cel mai mare plan de reconstrucție din Europa după al Doilea Război Mondial”.

Primele eforturi în acest sens au fost deja făcute, Kievul prezentând un draft la conferința de la Lugano din iulie. Unul dintre angajamentele asumate aici a fost acela că sustenabilitatea va fi un principiu fundamental al planului de reconstrucție.

Raportul „O redresare economică durabilă pentru Ucraina: pentru oameni și natură” realizat de WWF, cea mai mare organizație de mediu din lume, împreună cu BCG, prezintă un traseu de urmat pentru atingerea acestor scopuri. Ideea sa este acea că reconstrucția și modernizarea economiei și infrastructurii țării colaborând cu natura în loc să i se opună ar genera numeroase beneficii.

Citește și: Banca Mondială: Războiul din Ucraina e o frână în economia României

Nu doar că un astfel de model ar face mai ușoară aderarea Ucrainei la UE și alinierea la politici-cheie cum ar fi Pactul Verde European, dar ar și reduce dependența de importurile de combustibili fosili și ar crește gradul de adaptare și reziliență la provocările încălzirii globale.

„Nevoile mediului înconjurător trebuie să facă parte din paradigma de securitate pentru Ucraina, deoarece oferă o bază pentru dezvoltarea economică, bunăstarea și supraviețuirea Ucrainei. Este vorba despre construirea unei țări mai durabile și mai reziliente pentru poporul ucrainean”, a declarat dr. Bohdan Vihor, CEO WWF Ucraina.

Raportul WWF-BCG poate fi consultat AICI.

De exemplu, planul ar trebui să garanteze că Ucraina poate să-și realizeze și chiar să își crească obiectivele de dinainte de declanșarea războiului de a reduce emisiile cu efect de seră cu 65% până în 2030, (față de 1990).

Care ar fi costurile unui asemenea plan de reconstrucție, a fost una dintre întrebările wall-street.ro, în cadrul conferinței internaționale de presă dedicată lansării raportului. Specialiștii spun că sunt foarte greu de estimat -n guvernul de la Kiev estima recent pagubele la un trilion de dolari. Dar, spune Tomislav Corak, Managing Director & Partner la BCG, ”dacă ne uităm la actualele tehnologii, la creșterea prețurilor la energie, e mai bine să investim în sustenabilitate. Sunt convins că tehnologiile curate sunt mai viabile economic.”

Iar Andreas Beckmann – CEO WWF pentru Europa Centrală și de Est spune că 18% din PIB-ul global ar putea fi costul total al neintervenției la nivelul mediului, deci ar avea mult mai mult sens ca Ucraina să urmeze un model de reconstrucție bazat pe sustenabilitat, redresarea economică a țării luând în calcul și oamenii, și natura.

Totuși, ca ordin de mărime, raportul arată că Ucraina ar avea nevoie de fonduri de circa 300 de miliarde de dolari între 2023-2025 - perioada denumită de oficiali ”redresare postbelică” și de 600 de miliarde de dolari între 2026 și 2032 - faza de construcție a unei ”noi economii”.

De asemenea, reconstrucția ar putea permite țării să sară peste o serie de etape și astfel să poată deveni un lider regional în materie de sustenabilitate – depășind inclusiv România. ”Toți vom ajunge acolo, dar întrebarea este cine va ajunge primul”, conchide Tomislav Corak.

Sursa foto: Unsplash/Nick Tsybenko