Firmele ar putea fi mult mai atent monitorizate și sancționate, iar mulți cetățeni care până acum nu plăteau în mod direct pentru colectarea gunoiului ar putea achita taxe mai mari în 2023. În plus, anul viitor vom vedea introducerea SGR – Sistemul Garanție-Returnare. Ce se va întâmpla, mai precis?

Daniela Dobre avertizează că, pentru firme, ”există inclusiv obligația a colectării deșeurilor biodegradabile separat. Într-adevăr, în momentul de față nu este o infrastructură foarte bine pusă la punct pe zona aceasta. Sunt hipermarketuri care reușesc să aibă recipiente pentru compost și în acele recipiente ajung resturile de legume și fructe, dar eu mă aștept să fie o monitorizare din ce în ce mai strictă, mult mai multe controale. Deci mai mare atenție la fracții, nu prea se va mai accepta să fie colectate împreună”.

Există excepții, spune CEO-ul Green Environment Support, pentru colectorii de reciclabile. Dacă obțin aprobarea Agenției pentru Protecția Mediului, aceștia pot să facă transportul lor împreună pentru anumite tipuri de deșeuri care nu își afectează în niciun fel calitatea reciproc.

Sancțiunile pentru firmele care au un management defectuos al deșeurilor pornesc de la 20.000 de lei și se cumulează, putând ajunge la 120.000 de lei. Încă la ora actuală foarte multe companii din România nu conștientizează importanța conformării cu legislația de mediu. Or, printre obligațiile firmelor în ceea ce privește gestionarea deșeurilor se numără colectarea selectivă a deșeurilor generate din activitate și depozitarea acestora în spații special amenajate, ferite de intemperii și etichetate, deținerea unor contracte cu colectori autorizați pentru fiecare tip de deșeu; păstrarea documentelor de predare ale deșeurilor, menținerea unei evidențe a gestiunii deșeurilor actualizată lunar și prezentarea acesteia în caz de control, dar și raportările anuale privind deșeurile.

În ce privește persoanele fizice, ”ne putem aștepta la taxe mai mari pentru gunoi și la situații în care poate în anumite județe nu o să se mai colecteze gunoiul”, spune Daniela Dobre. În unele localități ar putea fi introduse taxe pentru salubrizare – care nu există încă nici în toate sectoarele Capitalei – sau, mai precis, există, dar sunt mascate în alte taxe locale. În același timp, spune Daniela Dobre, o să apară din ce în ce mai mult ”oportunitatea de a face din deșeurile generate o resursă prin care să reușim să acoperim o parte din costurile pe care le plătim pentru deșeul menajer”.

În ce privește Sistemul Garanție-Returnare, care va deveni funcțional începând cu 30 noiembrie 2023, practic va exista o garanție pentru ambalajele din plastic, sticlă sau metal pentru băuturi cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv.

”În momentul în care vom achiziționa astfel de băuturi va fi necesar să plătim o valoare a garanției de 0,5 lei, iar atunci când le vom returna în magazin ni se va înapoia această garanție”, spune Daniela Dobre. Recipientele ”vor trebui toate marcate. Marcajul va ajuta să identificăm care sunt cele care intră în acest sistem și de asemenea să poată fi contorizate în momentul în care ele sunt returnate de către consumator. Vor trebui să fie intacte și vor trebui să fie curate în momentul predării, pentru ca ele să poată să fie mai departe reciclate.”

Dar SGR rezolvă doar problema unui anumit tip de ambalaje. Rămân multe alte segmente pentru care încă nu sunt soluții clare – de pildă, comerțul online care generează atât de multe colete, mai ales în perioada Sărbătorilor. Or cumpărătorii nu au, deseori, ce să facă cu ambalajele respective din carton, mai ales dacă în apropiere nu există o insulă de colectare separată a deșeurilor.

”Pentru aceste ambalaje clar va trebui în viitor să existe niște soluții. Cartonul se reciclează destul de ușor. Există fabrici în România care fac acest lucru. De ce să nu profităm?”, conchide CEO-ul Green Environment Support.

Sursa foto: Pixabay