”Molecula de hidrogen e aceeași peste tot, vorbim de mai multe tipuri în funcție de modalitatea în care e produs”, explică Mihai Constantin. ”Undeva la 99% din hidrogenul pe care-l utilizează industria în ziua de azi provine din combustibili fosil, din cărbune, din gaze”. Acesta este așa-numitul hidrogen gri, care, conform estimărilor Agenției Internaționale a Energiei, e asociat cu emisii de CO2 de 900 de milioane de tone – adică în jur de 2,4% din emisiile globale.

Hidrogenul gri, mai poluant decât cimentul

Practic, la fiecare tonă de hidrogen gri produsă se generează 9,57 tone de dioxid de carbon. Ca termen de comparație, pentru o tonă de ciment, considerat totuși extrem de poluator, se generează mai puțin de o tonă de CO2.

Există apoi hidrogenul albastru, produs din gaz, doar că în procesul de producție intervin instalații care să capteze dioxidul de carbon. Acesta reprezintă circa 0,7% din hidrogenul produs astăzi în lume.

”Doar că problema e că nu captează întreaga emisie de dioxid. Iar o altă problemă este că la extragere, chiar și la transportul prin conducte, ai emisii de metan, care este un poluator de zeci de ori mai puternic decât dioxidul. Chiar și la captarea CO2, cu cele mai performanțe tehnologii ajungi maxim la 85% captare, deci practic la o tonă de hidrogen tot produci jumătate de tonă de CO2”, spune Mihai Constantin.

Hidrogenul verde, consumator de energie

În fine, avem hidrogenul verde, care e produs prin electroliză. În acest caz e foarte important de unde provine energia electrică, fiindcă dacă este luată din rețea și s-a folosit cărbune pentru producerea sa, nu mai putem spune că e ”verde”. Este deci important să fie utilizată energia regenerabilă pentru producerea sa.

Problema cu hidrogenul verde, explică expertul WWF, este că e nevoie de un consum destul de mare de energie pentru a-l produce, la care se adaugă și un consum de apă. Ca urmare, este scump de produs și necesită și investiții semnificative. În plus, este neceară o sursă de energie pentru obținerea sa, iar ca să fie și verde trebuie ca aceasta să fie regenerabilă – un parc solar, o fermă eoliană. Eficiența energetică a hidrogenului verde este practic mai mică decât energia consumată pentru producția lui.

Nu e deci tocmai uluitor faptul că la ora actuală hidrogenul verde reprezintă doar 0,1% din tot hidrogenul produs la nivel global. Este însă el soluția universală pentru toate problemele sectorului energiei?

Dacă am înlocui gazele cu hidrogen verde, facturile riscă să crească

De fapt, din cauza caracteristicilor sale, hidrogenul verde are utilizări mai degrabă punctuale. Avantajul său e că poate genera temperaturi foarte înalte, deci este ideal pentru indsutria siderurgică, de exeplu. În industria chimică poate fi utilizat ca materie primă pentru obținerea amoniacului sau metanolului. De asemenea, are aplicații în transporturi – atât cele navale, cât și în cele aeriene, unde se vorbește de substituirea kerosenului cu hidrogen verde, momentan doar la nivel experimental.

În schimb, utilizarea hidrogenului verde ca substitut pentru gaze în încălzirea locuințelor este ineficientă, explică Mihai Constantin. Pompele de căldură sunt o soluție mult mai bună în acest sens. De asemenea, studiile arată că arderea hidrogenului, deși nu produce emisii de dioxid de carbon, generează în schimb oxizi de azot, un compus chimic periculos pentru sănătatea umană. De asemenea, are impact și asupra biodiversității, dat fiind că pentru a produce un kilogram e nevoie de circa 9 litri de apă.

”Pentru consumatori, să utilizeze hidrogenul va fi mai scump. Diferă datele, dar am văzut și posibile creșteri de 11 % în unele cazuri. Chiar am văzut o aproximație, o creștere de 33 % în factura finală a consumatorilor”, spune Mihai Constantin.

România anunță de ceva timp că va avea o Strategie Națională a Hidrogenului – dat fiind că este asumată prin PNRR. Mai multe despre acestea veți putea afla însă în următoarele zile, în partea a doua a interviului.

Sursa foto: Shutterstock