În prima parte a acestui interviu am analizat diversele tipuri de hidrogen – și mai ales hidrogenul verde, pe care inclusiv politicienii din România îl văd ca pe o soluție miraculoasă și nepoluantă la problemele sectorului energiei. Însă, atrage atenția Mihai Constantin, pentru consumatorii cansnici e mai degrabă ineficient să înlocuiască gazele naturale cu hidrogen.

AICI poți citi analiza integrală privind rolul hidrogenului, realizată de WWF și Bankwatch România.

Hidrogen prin conductele de gaze

Atunci când a trimis draftul de PNRR, în iunie 2021, politicieni aveau ideea ca până în 2030 să construiască în zona Olteniei o infrastructură de distribuție pentru un mix de hidrogen – 80% - cu gaze – 20%. ”Probabil că se gândesc că din 2030, poate uită UE și pompăm în continuare gaze”, spune Mihai Constantin. ”Sunt oameni în ministere care nu și-ar dori acest tip de dezvoltare, dar decizia nu e neapărat la ei.”

În urma negocierilor dintre Guvern și Comisia Europeană, proiectul a fost schimbat. În momentul adoptării PNRR, partea de hidrogen a fost modificată, iar acum se prevede că în regiunea Olteniei se vor construi 1.870 km de rețea. Până în 2026, prin aceasta ar urma să fie transportat un mix de gaze fosile și hidrogen în proporție de 80%-20%, iar din 2030, doar hidrogen sau alte gaze regenerabile – de exemplu, biometan.

Facturile ar putea crește chiar și cu o treime

La această rețea ar trebuie să fie racordate zeci de mii de locuințe. Dar. ”pentru consumator, ca să utilizeze hidrogenul va fi mai scump. Diferă datele, dar sunt estimări de creșteri de la 11% la 33% în factura finală”, spune expertul WWF. ”Un cetățean care va vedea că are mai mult de plătit se va gândi că nu are niciun motiv să-și pună boiler pe hidrogen. Și e posibil să ajungem să facem infrastructura aceasta, dar să nu avem oameni care se conectează și efectiv să fie niște bani risipiți”.

Pe de altă parte, hidrogenul verde poate genera temperaturi foarte înalte, deci are utilizări în industrie. Însă acest lucru nu justifică o supradimensionare a rețelei de conducte, afirmă Mihai Constantin. Pentru cantități mai mici există varianta de transport pe calea ferată sau chiar cu camioane, dar ideal ar fi ca locul de producție să fie cât mai apropiat de locul de consum.

Toate semnalele pe care le-au dat autoritățile române, până acum, ne lasă impresia că văd hidrogenul ca înlocuitorul perfect pentru gazele fosile, peste tot unde acestea sunt folosite. Să-l utilizăm pentru încălzirea locuințelor în centrale care merg pe hidrogen sau pentru autoturisme care utilizează hidrogen. Însă aceste opțiuni se vor dovedi mai ineficiente, costisitoare și nesustenabile pe termen lung.

Mihai Constantin, Climate & Energy Manager, WWF România

Dar pentru consumatorii casnici, studiile arată că sistemele de termoficare sau pompele de căldură sunt mai eficiente pentru încălzire. Un exemplu: pentru a genera căldură pe bază de hidrogen, e nevoie de aproximativ 60% mai multă energie decât dacă s-ar folosi un boiler electric. Iar o pompă de căldură utilizează de șase ori mai puțină electricitate decât o soluție de încălzire pe bază de hidrogen.

Când ar putea deveni rentabil hidrogenul verde

Momentan nu există date oficiale privind producția de hidrogen a României; probabil vor fi publicate când vom avea o Strategie Națională a Hidrogenului. Există planuri în acest sens, mai mult sau mai puțin puse în practică, la Liberty Galați, Azomureș sau Chemcomplex Borzești.

De ce ar fi nevoie pentru ca hidrogenul verde să devină rentabil în România? ”Tehnologia e în dezvoltare. Pot să vă dau un exemplu făcând o comparație cu producția de energie eoliană. Acum 20-30 de ani, ca să fie rentabilă economic, avea nevoie de scheme de suport din partea statului. Între timp tehnologia s-a maturizat și acum e rentabil fără să mai ai nevoie de acest sprijin. Așa e și cu hidrogenul acum: ca să produci prin electroliză mai ai nevoie de sprijin din partea statelor fiindcă tehnologia nu e încă matură. Probabil undeva între 2030 și 2035, tehnologia asta va fi matură și prețul producției de hidrogen verde va scădea”, spune Mihai Constantin.

În plus, cum producția e punctuală și depinde de sursele de apă și de energie regenerabilă din zonă, prețurile pot varia mult. De exemplu, s-a propus ca până în 2030 să se producă 10 milioane de tone de hidrogen în UE și să se importe alte 10 milioane de tone din afara UE – cel mai probabil, din Sahara. Or dacă acolo există capacitatea de a produce energie din panouri solare, în schimb lipsește apa. Iar pentru a produce un singur kilogram de hidrogen verde e nevoie de 9 litri de apă.

Pentru a produce hidrogen, e nevoie de energie

De asemenea, în contextul crizei energiei există discuții, și nu doar la nivelul României, privind producerea de hidrogen în perioade când există un potențial de producție din regenerabile, dar nu și consum – de pildă, dacă bate vântul noaptea. Dar e foarte probabil ca aceasta soluție să nu fie suficientă pentru a asigura necesarul de hidrogen și să trebuiască să fie instalate capacități, eventual neconectate la rețea, care doar asta vor face: vor asigura energia pentru a produce hidrogen.

Practic, pentru ca economia hidrogenului verde să funcționeze așa cum se preconizează, va trebui să fie construite parcuri regenerabile dedicate doar producerii hidrogenului.

Probabil că, spre 2030, hidrogenul verde va deveni din ce în ce mai rentabil economic, dar nu suficient încât să ajungi să-l arzi în locuință.

Mihai Constantin, Climate & Energy Manager, WWF România

Transportul la distanțe mai mari ridică și el provocări. Hidrogenul trebuie convertit în amoniac – moment în care intervin pierderi - apoi reconvertit, proces în care intervin noi pierderi. Iar în ceea ce În ceea ce privește siguranța, hidrogenul este de 7 ori mai inflamabil decât gazele naturale, deci ar fi nevoie de măsuri de siguranță sporite pentru utilizarea sa casnică.

O altă variantă propusă este folosirea hidrogenului în centrale pentru a produce energie electrică, atunci când se ating vârfuri de consum. Doar că pierderile pot ajunge chiar la 70%.

”Depinde foarte mult de cum va evolua tehnologia”, conchide Mihai Constantin. ”Dar și alte tehnologii evoluează: de exemplu, există posibilitatea ca în viitor, dacă tehnologia bateriilor se dezvoltă mai mult, să utilizăm de fapt baterii electrice în loc de hidrogen”.

Sursa foto: Shutterstock