Practic, europarlamentarii au crescut țintele stabilite inițial, astfel că până în 2030, obiectivul de eficiență energetică să ajungă la 11,7% la nivelul UE. Acest lucru ar implica o reducere a consumului final de energie de 1,49% pe an la nivelul întregului bloc comunitar. Obiectivul final este acela ca Uniunea să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Sectorul public ar trebui să dea un exemplu de eficiență energetică

Negocierile în acest sens între Comisia Europeană și europarlamentari au durat luni de zile, fiind încheiate după o ședință-maraton de negocieri care a ținut 16 ore. Reducerea consumului este prevederea cheie din acordul încheiat acum. Cu toate că poate să nu pară substanțială, de fapt ținta de 11,7% este cât tot consumul de energie al Spaniei, scrie Euractiv.

Cum modificările presupun ca sectorul bugetar să dea un exemplu pentru restul economiei, printre măsurile efective propuse de europarlamentari se numără renovarea clădirilor care adăpostesc instituții publice. Pragul este de 3% din suprafața totată a clădirilor publice. Acesta e procentul minim care ar trebui renovat anual, fiind luate în calcul și clădirile ținând de administrațiile locale și regionale (primării, consilii județene). Mai mult, ținta de reducere a consumului de energie pentru sectorul public este de 1,9% pe an (excluzând transportul public și apărarea).

Și companiile vor fi obligate să introducă sisteme de management al energiei, altfel riscând să fie auditate în acest sens. Sunt vizate și IMM-urile, dacă au consum anual de energie peste 85 TJ (circa 24.000 MWh). Și, pentru prima dată, vor apărea reglementări pentru data centere, așa cum scriam încă de anul trecut. Iar finanțarea CET-urilor pe gaze ar putea fi interzisă din 2030.

Din 2030 ar trebui să economisim și mai mult

La ora actuală, nivelul anual de reducere a consumului final la nivelul UE era de numai 0,8% pe an, deci aproape că se va dubla. Iar din 2030, ar trebui să crească chiar la 1,9% pe an. Aceste niveluri vor fi obligatorii, după adoptarea revizuirii Directivei privind eficiența energetică.

Doar că, fiind vorba de o Directivă, ea nu se aplică direct, ci trebuie transpusă în legislația națională. Ceea ce înseamnă că Parlamentul României va trebui să dea o lege astfel ca țara noastră să atingă obiectivele stabilite de directivă – în caz contrar, vom ajunge la infringement.

România merge în direcția opusă și riscă infringementul

Problema este că și la ora actuală suntem la un pas de infringement. La începutul lui 2023, Comisia Europeană a cerut țării noastre să prezinte un raport complet cu privire la îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică pentru 2020. De asemenea, Comisia a cerut României să respecte Directiva privind eficiența energetică, în special în ce privește cogenerarea de înaltă eficiență și utilizarea încălzirii și răcirii din căldura reziduală și din surse regenerabile de energie.

La ora actuală, conform Strategiei naționale energetice (care va trebui revizuită pe baza noilor obiective), România are un trend ascendent al consumului final energetic, cu o viteză medie de creștere de 1,34% pe an începând din 2014. Iar tendința nu e pe cale să se inverseze, conform prognozelor oficiale. Dimpotrivă, consumul final de energie se estimează că va fi cu 4% mai mare în 2030 față de 2020.

Recent, vicepreședintele ANRE vorbea chiar de o triplare a consumului până în 2050. Adică exact opusul a ce ne cere UE.

Economia de energie nu e pe placul nostru

Nici măcar în august-septembrie 2022, când prețurile energiei electrice și gazelor explodaseră, în România nu era un trend pentru reducerea consumului și economisire, ca în alte state UE. Dimpotrivă: experții consultați de wall-street.ro afirmau atunci că plafonarea prețurilor la electricitate și gaze naturale nu va face decât să încurajeze oamenii să consume la fel de mult ca înainte, în ciuda crizei energiei.

Cât despre ministrul de resort, Virgil Popescu, acesta nu s-a arătat încântat de ”restricțiile” recomandate atunci de Comisia Europeană, spunând că ”nu-i sunt pe plac”. În privința unei raționalizări la gaze sau electricitate, Virgil Popescu a declarat că nu și-o dorește și nu crede că va fi cazul. Totuși, ministrul Energiei spunea că încurajează ”un fel de autocontrol şi un fel de îmbunătăţire a eficienţei energetice a fiecărei locuinţe şi a clădirilor publice”.

În variantza revizuită a Directivei, șansa noastră este că se vor lua în calcul și măsurile de reducere rezultate din alte norme europene, cum ar fi ETS sau Directiva privind performanța energetică a clădirilor. Or în țara noastră, clădirile reprezintă 45% din consumul total de energie, peste media UE. Ca urmare, de aici ar putea proveni reducerea, în condițiile în care autoritățile de la București preconizează o creștere substanțială a consumului final al industriei din 2020 până în 2030.

Momentan, modificările mai sus-meționate nu sunt în vigoare: ele trebuie adoptate (formal) de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Sursa foto: Pexels